Ţara Bascilor: Lanţ uman de 200 km solicită organizarea unui vot pentru independenţă

Peste 175.000 de persoane au protestat duminică în Ţara Bascilor, o regiune autonomă în Spania, ţinându-se de mână pentru a forma un lanţ uman lung de 202 km. Acţiunea a avut loc în condiţiile în care bascii doresc organizarea unui referendum privind independenţa de Madrid.

Lanţul uman s-a întins din oraşul San Sebastian până la Parlamentul Ţării Bascilor în Vitoria-Gasteiz, capitala regiunii autonome, potrivit Deutsche Welle.

Protestul a fost organizat de grupul basc Gure Esku Dago (În Propriile Mâini).

Ţara Bascilor se bucură de un nivel de autodeterminare mai mare decât celelalte 16 regiuni ale Spaniei, având propria forţă de poliţie, propriul sistem de educaţie, propria limbă şi un aranjament financiar special cu Madridul.

În timp ce sondajele sugerează că marea majoritate a poporului basc nu susţine independenţa deplină (doar aproximativ 15% susţin secesiunea totală de Madrid), mulţi consideră că cetăţenii ar trebui să aibă dreptul să voteze pe această temă.

Însă guvernul din Madrid şi Curtea Constituţională a Spaniei susţin că toate referendumurile regionale privind independenţa sunt ilegale.

Constituţia spaniolă, creată în 1978 după prăbuşirea dictaturii generalului Francisco Franco, prevede că ţara nu poate fi divizată, făcând referire la “unitatea indestructibilă a Naţiunii Spaniole”.

Încercarea de anul trecut a fostului guvern catalan de a desfăşura un vot privind independenţa a fost suprimată brutal de forţele de securitate spaniole. Declararea ulterioară a independenţei Cataloniei a forţat Madridul să preia temporar controlul asupra Parlamentului regional şi să aresteze un număr de funcţionari civili secesionişti care au participat la vot.

Fostul premier spaniol conservator Mariano Rajoy, care a fost criticat pentru modul în care a gestionat criza catalană, a fost înlocuit de liderul socialist Pedro Sanchez după votarea unei moţiuni de cenzură în 1 iunie, acţiune susţinută de guvernele autonome din Ţara Bascilor şi Catalonia.

De când a preluat puterea, Sanchez a indicat că ar fi în favoarea unei abordări mai federale şi că ar fi dispus să se modifice Constituţia pentru a acorda regiunilor autonome o autodeterminare mai mare. Totuşi, el nu a susţinut dreptul Cataloniei şi a Ţării Bascilor pentru o secesiune totală.