Liderii UE vor să stimuleze competitivitatea pentru a reduce decalajul faţă de SUA şi China

Liderii Uniunii Europene au dezbătut joi un nou "Acord de competitivitate europeană" menit să ajute blocul celor 27 de naţiuni să reducă decalajul de producţie economică faţă de rivalii chinezi şi americani, pe fondul temerilor că, în caz contrar, industriile din regiune vor fi lăsate definitiv în urmă, potrivit AP.

Într-un peisaj geopolitic volatil, redefinit de războiul actual dintre Rusia şi Ucraina şi de tensiunile tot mai mari din Orientul Mijlociu, care creează noi provocări economice, liderii UE consideră că este nevoie urgentă de acţiune.

China, SUA şi Uniunea Europeană sunt cele mai mari trei economii din lume, dar ponderea UE s-a diminuat în ultimii 30 de ani. În prezent, Europa resimte presiuni pe fondul eforturilor SUA şi ale Chinei de a sprijini investiţiile în producţia internă prin subvenţii şi scutiri de taxe, în special în domeniul energiei regenerabile şi al tehnologiilor ecologice.

Înainte de summitul de la Bruxelles, fostul preşedinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a declarat că UE nu acordă suficientă atenţie "competitivităţii externe ca o problemă politică serioasă" şi a insistat că cei mai mari rivali economici ai Europei "nu mai respectă regulile".

"În faţa unei noi realităţi geopolitice şi a unor provocări din ce în ce mai complexe, Uniunea Europeană se angajează să acţioneze în mod decisiv pentru a-şi asigura competitivitatea, prosperitatea şi poziţia de lider pe termen lung pe scena mondială şi pentru a-şi consolida suveranitatea strategică", au convenit liderii la încheierea summitului lor de la Bruxelles.

Liderii au ascultat o propunere privind un efort la nivelul UE de subvenţionare a companiilor industriale, ca răspuns la sprijinul acordat de administraţia Biden pentru investiţii în tehnologii ecologice şi ca răspuns la subvenţiile acordate de China pentru maşini electrice şi panouri solare.

Propunerile, cuprinse într-un raport al fostului prim-ministru italian Enrico Letta, sunt un răspuns la îngrijorarea generalizată că subvenţiile americane, care favorizează producţia internă în SUA, atrag investiţiile din Europa şi ameninţă cu pierderea de locuri de muncă în sectorul industrial de pe continent.

Potrivit raportului său, produsul intern brut pe cap de locuitor în SUA a crescut cu aproape 60% din 1993 până în 2022, în timp ce în Europa creşterea a fost mai mică de 30%.

La rândul său, Draghi a declarat că UE nu are o strategie clară pentru a răspunde provocărilor prezentate de rivalii chinezi şi americani în industrii cheie.

"În prezent, investim mai puţin în tehnologiile digitale şi avansate decât SUA şi China, inclusiv în domeniul apărării, şi avem doar patru jucători tehnologici europeni globali printre primii 50 la nivel mondial", a spus el. "Ne lipseşte o strategie privind modul în care să ne protejăm industriile tradiţionale de un teren de joc global inegal, cauzat de asimetriile în materie de reglementări, subvenţii şi politici comerciale."

Normele UE restricţionează ajutorul acordat de guvernele membre companiilor pentru a evita denaturarea concurenţei între întreprinderi în zona de liber schimb a celor 27 de membri ai Uniunii.

O soluţie, a propus Letta, este de a cere ţărilor să utilizeze o parte din aceste ajutoare pentru proiecte la nivelul UE, în loc de proiecte pur naţionale.

Raportul solicită, de asemenea, o mai bună integrare a pieţelor financiare ale blocului, astfel încât companiile să poată strânge bani pentru noi proiecte de energie regenerabilă de la investitori în acţiuni, obligaţiuni şi capital de risc, în loc să se bazeze în principal pe împrumuturi bancare.

Aceasta este o idee de lungă durată care a progresat lent.

Ideile lui Letta vor fi luate în considerare doar după alegerile parlamentare din acest an şi după numirea unei noi comisii executive.

"Este nevoie de mai multe investiţii", a declarat preşedintele Consiliului European, Charles Michel, care prezidează summiturile UE.

"Ceea ce este fundamental este să acţionăm pentru a pune în practică uniunea pieţelor de capital. Şi, de asemenea, pentru a creşte capacităţile Băncii Europene de Investiţii de a investi în sectoarele strategice", a continuat el.

Crearea unor pieţe financiare mai extinse ar canaliza economiile de "miliarde de euro" ale cetăţenilor europeni ca instrument pentru a investi în sectoarele strategice din cadrul blocului.

"Astăzi, există un paradox", a spus el. "O parte substanţială a acestor economii părăseşte Uniunea Europeană şi nu este mobilizată pentru a susţine baza economică, pentru a susţine inovarea, pentru a susţine baza tehnologică".

Preşedintele francez Emmanuel Macron a susţinut declaraţia lui Michel şi a deplâns faptul că aceste economii ajung în SUA în loc să stimuleze blocul.

"Europa are mai multe economii decât Statele Unite ale Americii", a declarat Macron. "Şi în fiecare an, aproximativ 300 de miliarde de euro din aceste economii se duc pentru a finanţa economia americană".