Judecător spaniol închide miniştri catalani. Pe numele lui Puigdemont ar putea fi emis mandat de arestare

Membrii Parlamentului catalan, Anna Simo, împreună cu Joan  Josep Nuet, Ramona Barrufet, vicepreşedintele  parlamentului Lluis Guino şi predecesorul său Lluis Maria  Corominas, ajung la Curtea Supremă din Madrid, la 2  noiembrie 2017
Membrii Parlamentului catalan, Anna Simo, împreună cu Joan Josep Nuet, Ramona Barrufet, vicepreşedintele parlamentului Lluis Guino şi predecesorul său Lluis Maria Corominas, ajung la Curtea Supremă din Madrid, la 2 noiembrie 2017 (JAVIER SORIANO/AFP/Getty Images)

Un procuror spaniol a cerut joi să se emită mandat de arestare internaţional pentru fostul preşedinte al Cataloniei şi patru dintre miniştrii săi, întrucât aceştia nu s-au prezentat la o instanţă din Madrid pentru a fi audiaţi în legătură cu acţiunile lor de separare a Cataloniei de Spania.

Liderul catalan demis Carles Puigdemont şi cei 13 membri ai fostului său Cabinet au fost citaţi să se prezinte joi la Curtea Naţională a Spaniei. Puigdemont a apărut marţi în Belgia cu unii dintre foştii săi miniştri, susţinând că au ajuns acolo pentru a fi liberi şi în siguranţă. El şi patru oficiali au rămas joi în Bruxelles.

Întrebat dacă Puigdemont se va preda dacă se emite mandat de arestare, avocatul său din Belgia, Paul Bekaert, a declarat pentru Associated Press: “Cu siguranţă. Sau poliţia va veni după el”. Bekaert a mai precizat că Puigdemont intenţionează să coopereze cu poliţia belgiană.

Între timp, judecătorul Carmen Lamela a trimis 8 foşti membri ai Cabinetului catalan la închisoare, fără posibilitatea de a ieşi pe cauţiune, şi a decis ca altul să fie reţinut până va plăti o cauţiune de 50.000 de euro.

Decizia a fost pronunţată la cererea procurorilor spanioli, după ce au fost audiaţi cei nouă la Curtea Naţională din Madrid.

Totodată, joi, şase politicieni catalani s-au prezentat la o audiere paralelă la Curtea Supremă a Spaniei. Lor li s-a dat la dispoziţie o săptămână pentru a-şi pregăti apărarea şi li s-a cerut să se întoarcă în 9 noiembrie pentru a fi audiaţi.

În total, 20 de politicieni regionali sunt investigaţi pentru posibile acuzaţii de rebeliune, răzvrătire şi folosire eronată a fondurilor publice, după declaraţia de independenţă făcută în 27 octombrie de fostul Parlament al Cataloniei. Aceste acuzaţii pot atrage până la 30 de ani de închisoare conform legii spaniole.

Avocaţii oficialilor închişi au declarat că vor face apel la ordinul judecătorului Lamela. Jaume Alonso-Cuevillas, care îi reprezintă pe fostul vicepreşedinte regional Oriol Junqueras şi pe alţi patru foşti membri ai Cabinetului, a precizat că decizia judecătorului spaniol de a-i trimite pe oficialii catalani la închisoare este “nejustificată” şi “disproporţionată”.

Spania a luat o măsură fără precedent prin declanşarea articolului 155 din Constituţie care permite guvernului din Madrid să preia conducerea Cataloniei, după declaraţia unilaterală de independenţă a acesteia. Madridul a demis Cabinetul catalan, a dizolvat Parlamentul regional şi a convocat noi alegeri regionale pentru data de 21 decembrie.

Junqueras, într-un mesaj postat pe Twitter la scurt timp după decizia judecătorului spaniol de a-l trimite în spatele gratiilor pentru promovarea secesiunii Cataloniei, a cerut catalanilor să voteze în cadrul alegerilor regionale de luna viitoare.

“Faceţi zilnic tot ce vă stă în putinţă pentru ca binele să învingă răul în alegerile din 21 decembrie. Ridicaţi-vă, cu determinare, şi mergeţi către victorie”, a scris el.

Javier Melero, un avocat care îi reprezintă pe unii dintre politicienii separatişti investigaţi în Curtea Supremă, i-a criticat pe Puigdemont şi pe cei patru foşti miniştri care nu s-au prezentat în instanţă. El a precizat că acţiunile lor ar putea avea un efect dăunător asupra clienţilor săi, trei parlamentari care sunt membri ai partidului PDeCAT al fostului preşedinte catalan.

Aproximativ 24 de politicieni şi oficiali aleşi din partidele separatiste catalane s-au adunat la poarta Curţii Supreme pentru a-şi manifesta suportul pentru oficialii investigaţi.

“În cazul în care se pune întrebarea dacă se poate avea încredere în sistemul judiciar din Spania, atunci răspunsul este nu”, a declarat Artur Mas, un fost preşedinte al guvernului catalan. “Din punct de vedere personal şi, de asemenea, din experienţa mea personală, nu cred că există toate garanţiile pentru un proces corect”.

Lui Mas i s-a interzis de o instanţă din Barcelona să deţină o funcţie publică timp de doi ani după ce a ignorat o decizie a Curţii Constituţionale şi a organizat un vot consultativ privind independenţa regiunii Catalonia în 2014.

În faţa Curţii Constituţionale, câţiva manifestanţi cu steaguri spaniole au fost opriţi de poliţie. Ei au protestat împotriva politicienilor catalani, strigând cuvinte precum “Laşilor” sau “La închisoare, la închisoare”.

În Barcelona, capitala regională a Cataloniei, mii de oameni s-au adunat în faţa palatului prezidenţial regional în Piaţa Sant Jaume pentru a-şi manifesta suportul pentru politicienii pro-secesiune, aplaudând şi scandând slogane în favoarea independenţei.

Criza politică privind Catalonia, cea mai gravă a Spaniei în ultimele câteva decenii, ar putea avea un impact asupra creşterii economice a ţării, a avertizat Banca Centrală a ţării într-un raport publicat joi.

Banca Spaniei a evaluat potenţialele consecinţe pentru două scenarii posibile: unul este o perioadă temporară de nesiguranţă în trimestrul al patrulea al acestui an, care ar putea reduce cu 0,3 puncte procentuale creşterea prevăzută până la sfârşitul anului 2019. Celălalt scenariu este o criză “severă şi prelungită”, care ar putea genera o scădere acumulată de 2,5 puncte procentuale a PIB-ului Spaniei în perioada cuprinsă între sfârşitul acestui an şi 2019.

Acest lucru ar putea însemna declanşarea unei recesiuni pentru economia catalană, potrivit raportului Băncii Spaniei.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe