Consiliul ONU cere respectarea acordului de la Minsk privind încetarea focului în estul Ucrainei
O bătrână trage un cărucior cu lemne pentru foc în apropiere de aeroportul Doneţk din estul Ucrainei (Dimitar Dilkoff/AFP/Getty Images)
Consiliul de Securitate al ONU a condamnat în unanimitate “încălcările continue ale acordului de încetare a focului” din estul Ucrainei şi a cerut retragerea imediată a armelor de calibru mare din zona de conflict.
Într-o rezoluţie prezentată miercuri de Franţa şi Germania, Consiliul a mai cerut extinderea eforturilor ONU pentru a ajuta civilii prinşi în conflictul ce durează de 4 ani între guvernul ucrainean şi separatiştii susţinuţi de Rusia, potrivit RFE/RL.
Rezoluţia – adoptată în unanimitate de cei 15 membri ai Consiliului, inclusiv Rusia, Franţa, Germania şi SUA – a exprimat “marea îngrijorare faţă de recenta deteriorare a situaţiei securităţii în estul Ucrainei şi a impactului sever al acestei evoluţii asupra populaţiei civile”.
Este prima declaraţie a Consiliului, începând cu ianuarie 2017, privind conflictul est-ucrainean în care au murit peste 10.300 de persoane. Rezoluţia mai cere tuturor părţilor să reafirme acordul de încetare a focului încheiat în capitala belarusă Minsk în 2015 dar care nu a fost niciodată pus în aplicare în totalitate.
Miniştrii de externe din Germania, Franţa, Ucraina şi Rusia urmează să se întâlnească la Berlin în 11 iunie, când vor încerca să relanseze procesul de pace de la Minsk. Ultima tentativă în acest sens s-a prăbuşit în decembrie 2017.
“A trecut mult timp de când Consiliul a adoptat ceva privind Ucraina şi suntem foarte fericiţi”, a declarat ambasadorul rus la ONU, Vitali Nebenzia, după vot.
Ambasadorul francez la ONU, Francois Delattre, a precizat că votul Rusiei în favoarea rezoluţiei este “unul dintre motivele” pentru care rezoluţia este importantă şi va produce schimbări.
Delattre a adăugat că noua rezoluţie reprezintă primul caz în care Consiliul a abordat “situaţia umanitară tragică” şi “suferinţele” trăite de civilii din Ucraina.
El a precizat că măsura “trimite un semnal puternic pentru punerea în aplicare a acordului de la Minsk” înaintea întâlnirii din Berlin.
Nebenzia a susţinut că “unele părţi” au “sabotat” acordul de la Minsk prin propunerea lansării unei misiuni ONU la scară mare de menţinere a păcii în Ucraina, precizând că aceasta a fost proiectată pentru a substitui planul de la Minsk.
Rusia a propus doar un rol limitat şi restrâns pentru forţele ONU de menţinere a păcii, Nebenzia afirmând că propunerea respectă prevederile acordului de la Minsk.
Conflictul din estul Ucrainei a izbucnit în aprilie 2014 după protestele stradale masive care au dus la alungarea de la putere a fostului preşedinte ucrainean pro-rus Viktor Ianukovici şi după ce Moscova a anexat peninsula ucraineană Crimeea în martie 2014.
Kievul şi diverse guverne occidentale, care au impus sancţiuni împotriva Rusiei pentru agresiunea sa în Ucraina, au afirmat că regimul rus a alimentat conflictul prin furnizarea de arme şi luptători către separatiştii din estul Ucrainei.
Rusia neagă implicarea şi acuză Kievul că refuză să respecte acordul de încetare a focului de la Minsk, parţial pentru a împiedica Moscova să beneficieze de o relaxare a sancţiunilor occidentale, despre care lideri occidentali au afirmat că vor fi ridicate doar când se va înregistra un progres în privinţa creării păcii în estul Ucrainei.
În luna martie, Uniunea Europeană a prelungit sancţiunile aplicate împotriva Rusiei, însă sosirea la putere a unor guverne mult mai prietenoase Moscovei – în Italia, Ungaria, Austria şi alte ţări – a dus la amplificarea apelurilor în interiorul blocului pentru relaxarea sancţiunilor.
