Ambasada R. Moldova în România: Rusia să-şi retragă necondiţionat forţele armate din Transnistria

Ambasada Republicii Moldova în România apreciază exerciţiile militare din regiunea transnistreană drept o sfidare la adresa suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.
(BOGDAN FLORESCU / The Epoch Times)

Participarea recentă a trupelor ruse la exerciţii militare alături de cele separatiste demonstrează că atitudinea autorităţilor ruse şi rolul trupelor ruse în regiunea transnistreană a Republicii Moldova nu s-au schimbat principial de la începutul anilor ’90 ai secolului trecut. Statutul acestor trupe, la fel ca şi atunci, rămâne unul ilegal, iar acţiunile lor sunt provocatoare şi inadmisibile, reprezintă o sfidare la adresa suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, a comentat Ambasada Republicii Moldova în România în legătură cu declaraţia Ambasadei Federaţiei Ruse în România ”Despre exerciţiile militare recente din Transnistria”.

“Ambasada Republicii Moldova în România îşi exprimă regretul că onorata Ambasadă a Federaţiei Ruse, în încercarea de a justifica aplicaţiile militare repetate ale Grupului Operativ de Trupe Ruse, desfăşurat în Transnistria, în comun cu structurile de forţă ale Tiraspolului, şi fără informarea Comandamentului Mixt Militar al pretinselor forţe de menţinere a păcii din zona de securitate, interpretează arbitrar şi tendenţios, nu doar scopul aplicaţiilor militare amintite, dar şi istoricul, rolul şi scopurile prezenţei trupelor ruse în regiunea transnistreană a Republicii Moldova”, potrivit comentariilor publicate pe www.românia.mfa.md.

Recentele aplicaţii militare demonstrează că trupele ruse pe teritoriul Republicii Moldova nu sunt doar o sursă permanentă de pericol la adresa securităţii ţării, dar şi de alimentare a separatismului transnistrean, dat fiind că liderii de la Tiraspol văd în prezenţa trupelor ruse, dislocate în regiune, un suport moral, politic şi militar al acţiunilor lor. În consecinţă, trupele ruse din raioanele de est ale Republicii Moldova subminează grav eforturile autorităţilor ţării şi ale comunităţii internaţionale orientate spre reglementarea paşnică a conflictului.

În acelaşi context, Ambasada Republicii Moldova în România a reiterat apelul autorităţilor moldoveneşti adresat Federaţiei Ruse de a-şi “retrage complet şi necondiţionat forţele armate de pe teritoriul Republicii Moldova în conformitate cu angajamentele luate pe plan internaţional, fapt ce va asigura un climat favorabil reglementării pe cale paşnică a conflictului din raioanele de est ale Republicii Moldova”.

Ambasada Republicii Moldova în România a amintit că, din prima zi a proclamării independenţei sale, conducerea Republicii Moldova a solicitat conducerii Federaţiei Ruse să-şi retragă trupele dislocate ilegal pe teritoriul ţării. Dar, deşi au trecut aproape 25 de ani de atunci şi Moscova s-a angajat atât pe plan bilateral cât şi multilateral, de exemplu la Summit-ul OSCE de la Istanbul din anul 1999, să-şi retragă formaţiunile militare de pe teritoriul statului nostru, acestea continuă să se afle în raioanele de est, violând normele de drept internaţional şi Constituţia Republicii Moldova, care interzice dislocarea de trupe străine pe teritoriul ţării.

Ambasada Republicii Moldova în România susţine că în ceea ce priveşte istoricul trupelor ruse în raioanele din stânga Nistrului ale Republicii Moldova, rolul acestora la apariţia şi perpetuarea separatismului transnistrean, acestea au fost detaliat elucidate în Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în cazul Ilaşcu şi alţii versus Moldova şi Rusia din 8 iulie 2004, precum şi în cea cu privire la Cazul Catan şi alţii împotriva Moldovei şi Rusiei din 19 octombrie 2012.

În hotărârea CEDO din 8 iulie se arăta că ”în timpul conflictului moldovenesc din anii 1991-1992, forţe ale fostei Armate a 14-a (care a aparţinut succesiv URSS-ului, CSI-ului şi apoi Rusiei) staţionate în Transnistria au luptat împreună şi cu forţele separatiste transnistrene. Importante cantităţi de arme din arsenalul Armatei a 14-a au fost transferate în mod voit separatiştilor care au putut, în plus, să obţină şi alte arme fără ca militarii ruşi să se opună.

Pe lângă aceasta, de-a lungul confruntărilor dintre autorităţile moldovene şi separatiştii transnistreni, conducătorii ruşi au susţinut, prin declaraţiile lor, autorităţile separatiste. Astfel, autorităţile ruse au contribuit atât militar, cât şi politic la crearea unui regim separatist în regiunea Transnistriei, care face parte din teritoriul Moldovei. Chiar şi după armistiţiul din 21 iulie 1992, Rusia a continuat să susţină din punct de vedere militar, politic şi economic regimul separatist, permiţându-i astfel să supravieţuiască, şi obţinând o anumită autonomie faţă de Moldova”.

Amintim că la începutul lunii august a.c. armata rusă aflată în stânga Nistrului a reluat şi intensificat antrenamentele militare în regiune, iar în cadrul exerciţiilor militare comune ale unităţilor Grupului Operativ de Trupe Ruse şi ale aşa-ziselor structuri de forţă de la Tiraspol, care au simulat un atac împotriva R. Moldova, considerată de cei din regiune „inamic”, mai multe tancuri din Transnistria ar fi trecut râul Nistru pe sub apă, chiar dacă acţiunile armatei ruseşti au fost considerate sfidătoare şi inadmisibile de către Ministerul de Externe al R. Moldova.

Secretarul Consiliului Naţional al Securităţii Ucrainei, Olexandr Turcinov,a menţionat că “în calitate de instrumente pentru „constrângere la prietenie”, Rusia foloseşte instrumente energetice, economice, organizaţii artificiale, precum Comunitatea Statelor Independente, Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă, Uniunea Eurasiatică şi, dacă este necesar (aşa cum a fost în 1992 în Republica Moldova, în 2008 în Georgia şi din 2014 în Ucraina) forţa militară directă”.

Cu referire la regiunea transnistreană, şi Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Ucrainei în Republica Moldova, Ivan Gnatyshyn, într-un interviu realizat recent pentru Ukrinform.ru, a relatat: “Kremlinul nu are nevoie de o regiune "independentă" şi nici de o parte integrantă a Rusiei, ci de o pârghie pentru a influenţa consecutiv situaţia din Republica Moldova şi Ucraina”.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe