Premierul rus avertizează că a început un nou Război Rece

Premierul rus Dmitri Medvedev a declarat că tensiunile dintre Rusia şi Occident au ajuns la nivelurile văzute doar în timpul Războiului Rece. Alţi lideri au avertizat în privinţa diviziunilor periculoase din sânul Europei.
Andrei Popescu
14.02.2016

alte articole

Premierul rus Dmitri Medvedev la Conferinţa pentru Securitate din Munchen, 13 februarie 2016. (Captură Foto)
Andrei Popescu
14.02.2016

În discursul de sâmbătă la Conferinţa pentru Securitate din München, Medvedev a declarat că lumea “a alunecat într-o nouă perioadă a Războiului Rece”, în condiţiile în care neînţelegerile devin tot mai adânci între Occident şi Rusia cu privire la conflictele din Siria şi Ucraina.

“Aproape zilnic suntem acuzaţi că facem ameninţări noi împotriva NATO, a Europei, a Statelor Unite sau a altor ţări”, a declarat el delegaţilor prezenţi la întâlnirea desfăşurată în statul german Bavaria.

Medvedev a susţinut, totuşi, că în faţa provocărilor pe care le înfruntă în prezent lumea, precum conflicte regionale, terorism şi criza imigraţiei, Rusia trebuie să fie privită ca un partener, adăugând că neînţelegerile dintre Moscova şi restul lumii nu sunt iremediabile.

“Poziţiile noastre diferă, dar nu diferă la fel de mult ca acum 40 de ani, când exista un zid în Europa”, a susţinut oficialul rus, citând câteva acorduri semnate de atunci, inclusiv privind unele chestiuni precum dezarmarea, programul nuclear iranian sau pirateria.

Premierul rus a acuzat Occidentul că, de la sfârşitul Războiului Rece, a adoptat politici expansioniste în Europa de Est condusă anterior de Uniunea Sovietică, adăugând că acestea adâncesc neînţelegerile cu Moscova.

În plus, Medvedev a pus sub semnul îndoielii raţionamentul din spatele sancţiunilor impuse Rusiei de Occident pentru anexarea peninsulei ucrainene Crimeea şi pentru suportul său faţă de rebelii separatişti pro-ruşi din estul Ucrainei, susţinând că acestea au afectat ambele tabere. Oficialul rus a făcut apel la o cooperare globală în vederea combaterii a ceea ce el a descris ca fiind o criză economică tot mai amplă existentă în întreaga lume.

Ca răspuns la comentariile lui Medvedev, comandantul suprem al forţelor NATO în Europa, generalul Philip Breedlove a declarat că acţiunile alianţei sunt defensive şi “proporţionale în ceea ce priveşte mărimea şi capabilitatea“.

“Nimeni din NATO nu doreşte o întoarcere la un Război Rece”, a insistat Breedlove, conform Deutsche Welle.

“Luăm aceste măsuri deoarece vedem o naţiune în est cu care am încercat timp de două decenii să fim parteneri şi această naţiune a demonstrat că nu doreşte să fie un partener”, a susţinut generalul, adăugând că Rusia şi-a manifestat disponibilitatea de a “folosi forţa pentru a schimba graniţele recunoscute pe plan internaţional”.

După discursul său de sâmbătă, Medvedev a negat de asemenea acuzaţiile că Moscova atacă civili în Siria în cadrul ofensivei sale militare de acolo, care are rolul de a susţine guvernul preşedintelui sirian Bashar al-Assad.

Operaţiunile militare ale Rusiei în Siria sunt o cauză de îngrijorare pentru multe state occidentale, care se tem că civilii şi rebelii “moderaţi” care se opun regimului Assad ar putea fi luaţi în vizor. Moscova susţine că loviturile sale aeriene vizează doar forţele islamiste radicale ce acţionează în Siria, precum Statul Islamic.

“Proiectul european ar putea dispărea”

Anterior, premierul francez Manuel Valls a menţionat la rândul său că loviturile aeriene ruseşti din Siria ucid civili şi că reprezintă un obstacol în calea eforturilor de a aduce pacea în ţara arabă.

Valls a avertizat de asemenea că unitatea europeană a fost asediată în mijlocul provocărilor economice şi a dificultăţilor prezentate de afluxul masiv de refugiaţi şi migranţi, majoritatea provenind din Orientul Mijlociu.

“Proiectul european poate fi afectat sau poate chiar dispărea dacă nu avem grijă de el. Dacă Europa nu arată că poate răspunde atât provocărilor economice cât şi celor privind securitatea, atunci proiectul european va fi terminat, deoarece oamenii nu îl vor mai dori”, a declarat Valls.

Ministrul german al Apărării Frank-Walter Steinmeier a făcut, de asemenea, apel la o unitate suplimentară în Europa în aceste vremuri “furtunoase”.

“Crizele externe şi puterea interioară sunt în mod evident inseparabile. Putem sfida furtunile care lovesc în afara UE doar dacă suntem uniţi în interiorul UE”, a precizat oficialul german.

Remarcile au avut loc în contextul în care zona Schengen din UE, care permite deplasarea liberă între statele membre ale uniunii, este supusă unei ameninţări tot mai pronunţate din cauza unui număr tot mai mare de ţări care îşi închid graniţele pentru a opri numărul de refugiaţi şi imigranţi ce încearcă să pătrundă în blocul european.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor