Caracatiţa comunistă îşi întinde tentaculele în Europa. Maşini electrice şi poliţie secretă - pactul dintre Xi, Vucic şi Orban

În călătoria sa europeană, după Paris, preşedintele chinez Xi Jinping încearcă să îşi consolideze legăturile economice şi politice cu liderii de la Belgrad şi Budapesta, potrivit Today.it.

"Prietenia noastră de fier a fost făurită în sângele compatrioţilor noştri" - acesta este mesajul pe care liderul comunist chinez Xi Jinping îl transmite cotidianului sârb Politika pentru a comemora cea de-a 25-a aniversare a bombardamentului ambasadei chineze din Iugoslavia, care a avut loc în 1999 în timpul intervenţiei Alianţei Atlantice în războiul din Kosovo. Atentatul a fost atribuit unei erori de cartografiere a Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA) a SUA şi s-a soldat cu moartea a trei jurnalişti chinezi.

Tirada lui Xi împotriva NATO

Dictatorul chinez a reamintit „tragedia istorică” cu puţin timp înainte de a părăsi Franţa pentru a ajunge în Serbia, a doua etapă a turneului său european. Nu este o alegere întâmplătoare. Vizita lui Xi are loc tocmai cu ocazia acestei aniversări semnificative, care este periodic folosită de conducerea Partidului Comunist Chinez pentru a ataca Statele Unite şi Alianţa Nord-Atlantică pentru manevrele lor în Indo-Pacific, descrise ca expresie a „mentalităţii de război rece”.

Escala în Serbia îi serveşte lui Xi pentru a promova agenda chineză împotriva NATO (pe care Beijingul o consideră responsabilă pentru războiul rusesc din Ucraina) şi pentru a profita de diviziunile din cadrul Uniunii Europene.

În oraşul blindat Belgrad, Xi a fost întâmpinat de preşedintele Aleksandar Vucic, un simpatizant al Beijingului şi al Moscovei, şi care, în plină pandemie Covid-19, nu a ezitat să pupe steagul chinez în faţa camerelor de luat vederi atunci când au debarcat primele conteinere de la Beijing cu încărcătura lor de ajutoare, "uitând" că tocmai autorităţile de la Beijing erau responsabile de pandemia ucigătoare ce cuprinsese întreaga lume.

Liderul sârb s-a declarat „mândru” să-l găzduiască pe omologul său chinez, atât de mândru încât a dorit să acopere străzile Belgradului cu steaguri şi pancarte cu ideograme chinezeşti. În capitala sârbă, nivelul de securitate a fost ridicat la cel mai înalt nivel: în urmă cu doar câţiva ani, pe străzile Belgradului patrulau poliţişti chinezi, în cadrul unui acord semnat în 2019 de miniştrii de Interne ai celor două ţări, respectiv China şi Serbia, privind patrule comune în oraşele sârbe cu o prezenţă mai mare de turişti din partea gigantului asiatic.

Dar nu este vorba doar de forţele de securitate. Comunistul Xi Jinping vrea să intensifice comerţul bilateral cu Serbia. China este în prezent principala sursă de investiţii străine a ţării şi este un investitor major în proiecte de infrastructură rutieră şi feroviară în ţara balcanică, datorită unui acord din 2016 privind un parteneriat strategic între cele două ţări. Domeniile favorizate sunt drumurile, căile ferate şi fierul şi oţelul, dar şi mineritul cuprului.

Vizita poate fi interpretată şi ca o provocare pentru Bruxelles, deoarece Xi intenţionează să îşi extindă prezenţa în Serbia în sectoare cruciale precum industria tehnologiilor verzi, inteligenţă artificială şi maşinile electrice. Între China şi Serbia au fost semnate 29 de acorduri bilaterale, dintre care cel mai proeminent este o declaraţie comună semnată de cei doi preşedinţi privind aprofundarea şi consolidarea parteneriatului strategic global, împreună cu construirea unei alianţe între Serbia şi China pentru un viitor comun în noua eră.

În mai multe rânduri, cei doi lideri şi-au reiterat poziţiile respective în sprijinul integrităţii teritoriale a Serbiei şi a Chinei. Beijingul nu recunoaşte independenţa Kosovo, iar Belgradul susţine politica unei singure Chine, nerecunoscând suveranitatea şi independenţa Taiwanului.

"Avem o poziţie clară şi simplă cu privire la integritatea teritorială a Chinei: Taiwanul este China", a declarat Vucic.

Orban aşteaptă sosirea preşedintelui chinez în Ungaria

După o scurtă escală la Belgrad, Xi a plecat spre Budapesta în seara zilei de 8 mai, unde a fost aşteptat de cel pe care Europa îl numeşte "cel mai bun prieten al Chinei", Viktor Orban. De la revenirea sa la putere în 2010, liderul naţionalist a pledat pentru o politică externă de "deschidere spre Est", căutând legături economice mai strânse cu China, Rusia şi alte ţări asiatice. Orban a rămas fidel strategiei sale chiar şi atunci când tensiunile dintre naţiunile occidentale şi Beijing au crescut din cauza încălcării drepturilor omului, a pandemiei Covid, a comerţului şi a invaziei ruse în Ucraina. Iar poziţia guvernului de la Budapesta a fost recunoscută şi recompensată de China.

Ungaria a fost aleasă, de fapt, ca mare bază europeană pentru industria chineză a automobilelor electrice, având în vedere uzina de opt miliarde de euro a gigantului Catl din domeniul bateriilor, aflată în construcţie, şi deschiderea primei fabrici europene a producătorului auto Byd.

Xi va semna, de asemenea, 16 acorduri importante cu liderul ungar în domeniul energiei atomice.

„Ungaria este partenerul nostru comercial important şi principala ţară pentru investiţiile chineze în regiunea Europei Centrale şi de Est”, a scris Xi într-un editorial publicat în cotidianul maghiar Magyar Nemzet, un ziar apropiat de Orban, cu câteva ore înainte de a ajunge în Ungaria.