UE intensifică presiunea asupra Ungariei. Motivul: universitatea lui Soros, legile privind ONG-urile, imigraţia

Premierul ungar Viktor Orban.
Premierul ungar Viktor Orban. (Getty Images)

Comisia Europeană a intensificat joi presiunea asupra guvernului naţionalist al premierului ungar Viktor Orban din cauza tratamentului aplicat imigranţilor, grupurilor neguvernamentale şi unei universităţi conduse de George Soros.

Premierul ungar Orban a fost prins într-o serie de bătălii cu Uniunea Europeană, în care statele occidentale şi Comisia Europeană din Bruxelles au criticat ceea ce consideră a fi înclinaţii autoritare ale guvernului său, presiuni făcute asupra opoziţiei şi mass mediei libere.

Într-o serie de anunţuri oficiale, Comisia Europeană a precizat că va aduce Budapesta în faţa cele mai mari instanţe a blocului, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene din Luxemburg, din cauza legislaţiei privind ONG-urile, precum şi a unei legi privind educaţia superioară ce vizează o universitate înfiinţată şi finanţată de miliardarul american George Soros – un inamic public al lui Orban.

“Bruxelles-ul, influenţat de Imperiul lui Soros, a lansat un atac asupra Ungariei. Procedurile legale sunt folosite acum în mod deschis ca instrumente pentru şantaj politic şi aplicarea de presiuni”, a declarat partidului lui Orban – Fidesz – ca reacţie la acţiunile Comisiei.

În plus, Bruxelles-ul a confirmat că a decis să dea în judecată Ungaria – alături de Polonia şi Republica Cehă - la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene din cauza refuzului de a accepta solicitanţi de azil pe baza unei cote obligatorii impuse de UE. Cazurile judecate la CJUE ar putea duce la pedepse financiare, dar durează luni, sau ani, pentru a fi finalizate.

Totodată, Comisia a accelerat demersurile împotriva Budapestei în cazul privind legile ungare pentru azil.

Separat, europarlamentarii au dezbătut joi dacă legea şi standardele democratice în Ungaria sunt ameninţate într-un cadru mai general şi în ce măsură acest lucru ar justifica aplicarea unei pedepse UE fără precedent împotriva Budapestei.

Activarea Articolului 7 ar putea duce la denunţarea guvernului lui Orban ca fiind nedemocrat şi ar putea genera o situaţie în care Ungaria să rămână fără drept de vot în UE – deşi, în practică, acest lucru este destul de improbabil.

Cazul Ungariei este primul astfel de caz în care Parlamentul European a cerut declanşaarea mecanismului privind Articolul 7.

În cadrul dezbaterii într-una dintre comisiile Parlamentului European, unii parlamentari au afirmat că Orban face acuzaţii false la adresa UE şi se îndepărtează de valorile europene prin “democraţia sa neliberală”.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe