Există un singur război în desfăşurare şi acela este unul global

Ne place sau nu, războiul mai larg al Rusiei în Ucraina face parte dintr-un război mondial. Potrivit unui articol de opinie publicat de The Telegraph şi semnat de David Axe, este vorba despre un război mondial care opune un cvartet de state autoritare democraţiilor lumii.

Este Rusia şi aliaţii Rusiei - China, Iran şi Coreea de Nord - împotriva Ucrainei şi a aliaţilor săi. Acestea sunt cele mai multe dintre democraţiile occidentale şi, pe parcurs, Statele Unite. Problema este că doar autocraţiile se comportă ca şi cum războiul ar fi ceea ce este, adică unul global, subliniază autorul.

În analiza sa, Axe avertizează că "dacă şi până când acest lucru nu se va schimba, Ucraina va fi în dezavantaj".

"Dacă şi când se va schimba, Rusia ar putea suferi o înfrângere rapidă şi de durată. O înfrângere care ar putea să le dea o lecţie sau două celorlalte autocraţii.

Ar putea fi reconfortant, pentru populaţiile distrase din ţările bogate şi libere, să se gândească la războiul din Ucraina ca la un război regional. Un război mic. Unul care opune doar două ţări una împotriva celeilalte", adaugă acesta.

Axe scrie însă că nu a fost niciodată aşa. Nu din primele zile ale războiului, de la începutul anului 2022, când o alianţă de ţări libere s-a unit rapid pentru a furniza Ucrainei informaţiile, armele şi banii de care avea nevoie pentru a se apăra şi a se susţine în timp ce regimentele ruseşti se treceau peste graniţă şi peste graniţa din Donbasul ocupat de Rusia.

Şi apoi Rusia şi-a mobilizat propriii aliaţi. În primul rând Iranul, care a furnizat Rusiei primul proiect eficient de dronă, explozivul Shahed, începând cu toamna anului 2022. Fiecare dronă de 180 de kilograme transportă un focos de 40 de kilograme pe o distanţă de până la 2.400 kilometri - şi o face ieftin, la doar 50.000 de dolari pe exemplar.

Cumpărând mai întâi Shaheds, iar apoi construindu-le sub licenţă la o fabrică din Tatarstanul rusesc, ruşii au obţinut o muniţie ieftină de atac în adâncime: ceva ce nu aveau înainte.

Numai în luna martie, potrivit preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, ruşii au lansat 600 de Shaheds asupra Ucrainei.

"Această campanie de teroare afectează numeroase oraşe şi sate din întreaga Ucraină", a notat Centrul Ucrainean pentru Strategii de Apărare.

Apoi, la sfârşitul anului trecut, Coreea de Nord a intervenit pentru a rezolva una dintre cele mai grave probleme ale Rusiei: deficitul de proiectile de artilerie. Bateriile ruşilor au tras zeci de mii de obuze pe zi în primele săptămâni ale războiului - o rată de tragere care a scăzut constant pe măsură ce războiul se prelungea şi stocurile de muniţie scădeau.

Până la jumătatea anului 2023, forţele ucrainene se bucurau de fapt de un avantaj de putere de foc faţă de forţele ruse - şi asta dintr-un motiv simplu.

"Occidentul a furnizat Ucrainei mai multă muniţie de artilerie decât a primit Rusia de la partenerii săi", potrivit Frontelligence Insight, un grup de analiză ucrainean.

În ianuarie 2024, acest lucru s-a schimbat. Moscova a încheiat un acord cu Phenianul pentru a schimba alimente ruseşti cu milioane de obuze nord-coreene. Nu a ajutat faptul că, în acelaşi timp, republicanii aliniaţi cu Rusia din Congresul SUA au blocat continuarea ajutorului american pentru Ucraina, privându-i pe ucraineni de sute de mii de obuze americane.

"Rusia primeşte acum mai multe cartuşe decât trimite Occidentul în Ucraina, datorită livrărilor continue de muniţie din Coreea de Nord, care au intrat în plină desfăşurare în toamna anului 2023", a explicat Frontelligence.

Între timp, China a acţionat pentru a reconstrui industria de armament a Rusiei, care suferea din cauza sancţiunilor străine care au lipsit-o de microelectronică şi de unelte de precizie. Genul de microelectronică necesară pentru a produce drone şi rachete - şi genul de unelte necesare pentru a produce butoaie proaspete pentru obuziere.

Săptămâna aceasta, oficiali din cadrul administraţiei preşedintelui american Joe Biden au declarat pentru Associated Press că Beijingul asigură 90% din importurile de microelectronică şi 70% din importurile de unelte ale Rusiei. Dacă, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Statele Unite au fost arsenalul democraţiei din Regatul Unit, astăzi Iranul, Coreea de Nord şi China sunt arsenalele autocraţiei din Rusia.

Rusia nu poate învinge în Ucraina fără aliaţi din întreaga lume - aşa cum nici Ucraina nu poate învinge fără propriii aliaţi de pe mai multe continente, mai spune David Axe. Da, lupta reală se dă în Ucraina şi Rusia, Iranul fiind de asemenea angajat împotriva Israelului atât prin forţele sale proxy, cât şi acum direct. Dar conflictul mai larg este global.

Miza este, de asemenea, globală.

"Rusia nu intenţionează să se oprească cu Ucraina. Rusia reprezintă o ameninţare cronică", a declarat săptămâna aceasta generalul armatei americane Christopher Cavoli, şeful Comandamentului Forţelor SUA din Europa şi, de asemenea, comandantul suprem al forţelor NATO în Europa.

Cavoli a declarat că este îngrijorat şi de dependenţa Rusiei de China, Coreea de Nord şi Iran.

"Aceste ţări formează parteneriate strategice interconectate, în încercarea de a contesta ordinea existentă. Acest lucru este profund potrivnic intereselor naţionale ale SUA. Şi intereselor întregii lumi libere", a spus Cavoli.

Cele mai puternice autocraţii din lume tratează deja războiul din Ucraina ca pe un război mondial. Ele susţin Rusia pentru a susţine puterea unor ţări precum Rusia de a ataca, cuceri şi oprima când şi unde doresc. Această idee se răspândeşte acum.

Vor răspunde cele mai puternice democraţii din lume cu aceeaşi forţă - şi vor sprijini Ucraina pentru a susţine dreptul ţărilor precum Ucraina de a-şi alege propriul destin şi de a trăi în pace?

Răspunsul, pentru principala democraţie - Statele Unite - este un fel de răspuns calificat. Republicanii blochează ajutorul pentru Ucraina încă din octombrie şi îşi apără izolaţionismul în parte argumentând, în mod greşit, că războiul din Ucraina este doar despre Ucraina. Şi că nu este treaba Americii.

Aceasta cu siguranţă nu este opinia adoptată la Teheran, Phenian şi Beijing.