Erdogan oferă imunitate pentru “suprimarea terorismului” şi pavează drumul violenţelor comise de miliţii
Ultimele decrete prezidenţiale semnate de liderul turc Recep Tayyip Erdogan au transformat Turcia într-o naţiune de miliţii susţinute de guvern şi “justiţiari anti-terorism”.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan. (Getty Images)
Potrivit site-ului Ahval News, Erdogan a publicat duminică în Gazeta Oficială cel mai recent decret guvernamental privind starea de urgenţă – Turcia se află sub o stare continuă de urgenţă începând cu puciul eşuat din vara anului trecut. Şi, decretul nu numai că prevede concedierea a mii de funcţionari publici din poziţiile şi locurile lor de muncă, dar, într-o mişcare fără precedent, oferă imunitate “celor care au ieşit pe străzi în timpul tentativei de lovitură de stat” sau “au ajutat la suprimarea terorismului”. Mai mult: “Cu toate acestea, indiferent dacă persoanele au deţinut un titlu oficial sau dacă au îndeplinit o sarcină oficială, cei care au acţionat pentru a suprima lovitura de stat sau actele de terorism din 15 iulie 2016 şi acţiunile văzute ca extinderi ale acestor evenimente nu vor fi judecaţi pentru acţiunile lor”.
Bineînţeles, toţi cei care au urmărit situaţia din Turcia în ultimul an şi jumătate (şi chiar o perioadă mai mare) ştiu că “suprimarea terorii” este eufemismul popular al lui Erdogan pentru pedepsirea sau închiderea presupuşilor simpatizanţi ai lui Gulen şi, de asemenea, a tuturor celor care îndrăznesc să atragă atenţia asupra actelor de corupţie insolente ale lui Erdogan”.
Drept urmare, preşedintele turc a fost preocupat în ultima perioadă să semneze o serie de decrete care au consolidat şi mai mult puterea politică a funcţiei de preşedinte – o schimbare uimitoare faţă de situaţia din primele zile ale carierei politice a lui Erdogan, când acesta era un reprezentant moderat apreciat care pleda pentru reforme guvernamentale foarte necesare.
Diverşi experţi susţin că decretele nr. 695 şi 696 înlătură autoritatea legislativă a Parlamentului, practic finalizând erodarea autorităţii Parlamentului care a început cu un referendum constituţional în aprilie 2017, vot despre care observatorii UE au susţinut că nu a fost nici corect şi nici liber.
După cum a adăugat Ahval News, expertul juridic Kerem Altparmak a scris duminică pe Twitter că “prin modificările aduse prin noul decret, a intrat în vigoare o imunitate juridică absolută pentru orice tip de omor sau provocare de răni care au avut loc în noaptea de 15 iulie [2016] şi după aceea”.
Selin Girit, un reporter de la ediţia turcă a BBC, a afirmat că decretul “ar putea pava drumul pentru miliţiile pro-guvernamentale şi riscă să amplifice tensiunile în cadrul unei societăţi deja adânc polarizate.
Decretul de duminică impune de asemenea o uniformă pentru cei care au fost arestaţi sau care au primit sentinţe cu închisoarea legate de crime care intră sub acoperirea legii privind terorismul adoptată după puciul eşuat din 2016: noile uniforme, care vor fi nişte salopete aurii maro şi par să fi fost inspirate din tratamentul aplicat de nazişti împotriva evreilor în cel de-al Doilea Război Mondial, vor fi furnizate de instituţiile penale.
Unii oficiali au indicat că proaspăt implementata regulă privind uniformele vizează doar persoanele suspectate de implicare în ceea ce guvernul turc a numit Organizaţia Teroristă a lui Fethullah (FETO) şi persoanele acuzate că au susţinut tentativa de lovitură de stat – deşi unii observatori se aşteaptă ca definiţia să fie extinsă. Vicepreşedintele Partidului Republican al Poporului (CHP), Sezgin Tanrikulu, a criticat noile decrete pe Twitter, afirmând: “Aplicarea unei uniforme standardizate este o încălcare a demnităţii umane; este o practică inumană, este o tortură”.
Deşi mulţi dintre aliaţii politici ai lui Erdogan nu au luat poziţie în timp ce forţele de poliţie au hăituit sute de mii de cetăţeni turci suspectaţi de susţinerea clericului exilat şi a dizidenţei politice, unii dintre aceşti aliaţi încep în cele din urmă să vorbească despre campania dură desfăşurată de Erdogan după evenimentele din iulie 2016. Abdullah Gül, predecesorul lui Erdogan în funcţia de preşedinte al Turciei şi un aliat politic îndelungat, a criticat luni în mod public noile decrete, susţinând că acestea oferă civililor o libertate de acţiune prea mare în comiterea de acte de violenţă fără niciun fel de repercusiuni legale, după cum a menţionat Bloomberg.
“Limbajul folosit în ordinul de urgenţă nr. 696, despre care am considerat că a fost creat pentru a proteja cetăţenii noştri eroi care au ieşit pe străzi fără ezitare pentru a se opune încercării de lovitură de stat din 15 iulie, este vag şi de o manieră neadecvată unor prevederi legale şi este îngrijorător din perspectiva statului de drept”, a mai scris el pe Twitter.
De asemenea, conform unui decret guvernamental publicat sâmbătă în Gazeta Oficială, peste 2.756 de angajaţi din instituţii publice au fost concediaţi pentru presupuse legături cu grupuri teroriste.
De la puciul eşuat din 2016 – comis de o fracţiune din cadrul armatei despre care Erdogan a declarat că este loială clericului exilat Gulen, care locuieşte în prezent în SUA – Turcia a închis organizaţii de ştiri, jurnalişti, funcţionari publici şi alţi cetăţeni acuzaţi de susţinerea mişcării guleniste. Erdogan şi Gulen au fost la un moment dat aliaţi politici, dar după tensionarea relaţiilor lor, clericul a ales calea exilului.
