Carte privind influenţa Chinei în Australia retrasă de la publicare. Editura speriată de răspunsul Beijingului

O carte care expune influenţa amplă a chinezilor asupra instituţiilor din Australia a fost retrasă, editura responsabilă invocând temeri privind eventualele măsuri juridice pe care le-ar putea lua Beijingul. Problema acestei influenţe a devenit un subiect de dezbatere politică în ultimul an.
Poliţist chinez.
Poliţist chinez. (Captură Foto)

Editura australiană Allen & Unwin amână publicarea unei cărţi care dezvăluie influenţa politică răspândită a regimului comunist chinez în Australia, motivând că a luat această decizie din cauza potenţialelor atacuri juridice ale Beijingului, a afirmat luni autorul cărţii.

Academicianul Clive Hamilton a declarat că a primit săptămâna trecută un email din partea directorului general al editurii, Robert Gorman, care şi-a exprimat temerile privind reacţia guvernului chinez la noua carte. Emailul, văzut de unele agenţii de ştiri, susţine că sunt “multe şanse” ca Beijingul să lanseze un “proces pentru defăimare”.

Allen & Unwin, una dintre cele mai mari edituri independente din Australia, a precizat duminică, într-o declaraţie, că amână publicarea cărţii “Invazia tăcută”, după ce a primit un “sfat juridic amplu”.

Hamilton, un binecunoscut autor şi profesor de etică la Universitatea Charles Sturt din Sydney, a precizat că decizia editurii este un “moment hotărâtor în care Beijingul poate suprima libertatea de exprimare în Australia”.

O carte “reală”

Hamilton a declarat pentru Reuters, într-un interviu telefonic, că noua sa carte, pe care a descris-o ca fiind “absolut reală, bazată pe o cercetare amănunţită”, este “primul studiu naţional cuprinzător al programului Beijingului de a-şi exercita influenţa asupra altei naţiuni”.

El a afirmat că a documentat influenţa Partidului Comunist Chinez asupra partidelor politice, a universităţilor şi organizaţiilor culturale australiene, precum şi asupra chinezilor care locuiesc în Australia.

El susţine că va găsi o altă editură pentru a evita amânarea publicării cărţii.

Influenţă crescândă?

Problema puterii soft (blânde) exercitate de China în Australia a ajuns tot mai mult în planul principal al discursului politic în această ţară în ultimul an.

În luna iunie, Canberra a ordonat o anchetă privind activităţile guvernelor străine după ce mass-media australiană a desfăşurat o investigaţie asupra a doi miliardari chinezi care au făcut donaţii masive unor partide politice şi care ar fi avut legături cu Beijingul.

De asemenea, ministrul australian de Externe, Julie Bishop, le-a declarat studenţilor chinezi din Australia că “transparenţa şi susţinerea libertăţii de exprimare” se numără printre valorile importante ale naţiunii şi că acestea ar trebui respectate.

Remarcile ei au fost făcute după mai multe cazuri în care studenţi chinezi din universităţile australiene s-au plâns de faptul că profesorii predau materia într-o manieră care este împotriva ideologiei Partidului Comunist Chinez, inclusiv pentru faptul că s-au referit la Hong Kong şi Taiwan ca ţări independente.

Presiune din partea Beijingului

Nu este pentru prima dată când asupra editurilor din afara Chinei s-au făcut presiuni cu privire la materialul pe care Beijingul îl consideră problematic.

În luna august, editura universităţii britanice Cambridge – Cambridge University Press – a şters de pe un website al său din China aproximativ 300 de articole care abordau unele probleme politice chineze delicate. Editura a luat această decizie la cererea unei agenţii de import, dar a republicat articolele după un val de nemulţumire publică.

Asociaţia pentru Studii Asiatice (Association for Asian Studies) cu sediul în SUA a declarat tot în luna august că a refuzat să dea curs unei cereri venite din partea agenţiei chineze care administrează publicaţiile de a retrage texte sensibile politic.

Beijingul a afirmat că toate publicaţiile importate trebuie să se conformeze legilor şi reglementărilor regimului comunist chinez.

Institutele Confucius

Activităţile de extindere a influenţei regimului comunist nu se limitează numai la Australia, Marea Britanie sau SUA, ci au în vizor un câmp mult mai larg.

Astfel, Partidul Comunist Chinez derulează un program agresiv de putere soft în străinătate, atât prin intermediul parteneriatelor media în foste ţări comuniste - cum este cazul României -, cât şi prin Institutele Confucius din întreaga lume.

Reţeaua de câteva sute de Institute Confucius a Chinei este concepută pentru a proiecta o imagine favorabilă a Partidului în întreaga lume prin programe culturale şi lingvistice, dar i se permite să limiteze discuţiile privind subiectele sensibile Partidului, cum ar fi ocuparea Tibetului, persecuţia practicanţilor mişcării spirituale Falun Gong, a creştinilor, sau a etnicilor uiguri.

Promovată ca organizaţie non-profit finanţată de regimul comunist de la Beijing pentru a preda limba şi cultura chineză, Institutul Confucius a fost prezentat inclusiv de oficialii chinezi ca o unealtă de promovare a puterii soft a regimului chinez.

Fostul şef al serviciului secret canadian, Richard Fadden, afirma într-o declaraţie din 2010, în timp ce deţinea încă funcţia, că Institutele Confucius sunt controlate de ambasadele şi consulatele Chinei, fiind adânc implicate în eforturile Beijing-ului de a influenţa linia politică a Canadei.

Fostul şef al propagandei Partidului Comunist Chinez, Li Changchun, afirma la rândul său, că Institutele Confucius sunt “o parte importantă a sistemului de propagandă al Chinei în străinătate”.

Michel Juneau-Katsuya, fostul director al serviciilor secrete canadiene pentru Asia-Pacific, autor a numeroase cărţi şi articole despre spionaj, declara despre Institutele Confucius: “Nimeni nu dispută valoarea educaţiei şi culturii. Doar că organizaţii precum Institutul Confucius sunt extrem de similare cu Calul Troian. (...) Institutul Confucius reprezintă o ameninţare pentru guvernul canadian şi o ameninţare pentru publicul canadian (...) Există informaţii publice care arată că agenţiile occidentale de contra-spionaj au identificat Institutele Confucius drept forme folosite de spionii guvernului [chinez], aflate în slujba guvernului [chinez]”.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe