Procurorii braşoveni cer suspendarea oricărei decizii a CCR pe legile Justiţiei şi a dezbaterilor din Parlament pe codurile penale

Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Braşov cer suspendarea oricăror decizii din partea Curţii Constituţionale (CCR) sau din partea celorlalţi factori implicaţi cu privire la legile justiţiei până la emiterea avizului Comisiei de la Veneţia şi respectarea întocmai a recomandărilor GRECO.

De asemenea, procurorii cer CSM analizarea de urgenţă a conduitei publice a ministrului justiţiei Tudorel Toader, pe care-l acuză de gravă ingerinţă în actul de justiţie. Nu în ultimul rând, procurorii îşi exprimă indignarea faţă de recentele propuneri legislative care plasează magistratul român pe acelaşi picior de egalitate cu membrii clanurilor interlope.

Decizia a fost luată în unanimitate în cadrul Adunării Generale a procurorilor Parchetului de pe lângă Judecătoria Braşov, pornind de la premiza că tratatele internaţionale la care România este parte sunt obligatorii şi se aplică cu prioritate, în faţa normelor legale interne, astfel că şi recomandărilre GRECO sunt obligatorii pentru legiuitorul român.

Redăm integral comunicatul procurorilor braşoveni:

„La data de 18.05.2018, Adunarea Generală a Procurorilor Parchetului de pe lângă Judecătoria Braşov s-a reunit pentru a discuta situaţia sistemului judiciar prin prisma modificărilor legislative în desfăşurare.

În unanimitate, Adunarea Generală a Procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Braşov a formulat următoarele consideraţii şi solicitări:

1. Suspendarea oricăror altor decizii din partea Curţii Constituţionale a României sau din partea celorlalţi factori implicaţi în procesul legislativ cu privire la legile justiţiei până la emiterea avizului Comisiei de la Veneţia, organism consultativ al Consiliului Europei;

În conformitate cu principiile statuate de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în cauzele Costa c. Enel (C-6/64), Kreil (C-285/98) şi Simmenthal (C-106/77), dreptul Uniunii Europene se aplică cu prioritate în faţa dreptului naţional, chiar şi în faţa Constituţiei.

2. Respectarea întocmai a recomandărilor emise de GRECO cu privire la legile justiţiei; În conformitate cu prevederile art.11 şi art.20 din Constituţia României, Tratatele internaţionale la care România este parte sunt obligatorii şi se aplică cu prioritate, în faţa normelor legale interne, astfel că, implicit şi recomandărilre GRECO sunt obligatorii pentru legiuitorul român.

3. Sesizarea Comisiei de la Veneţia cu privire la proiectele de modificare a legislaţiei penale şi suspendarea oricăror dezbateri până la emiterea avizului consultativ de către Comisia de la Veneţia;

4. După emiterea Avizului de către Comisia de la Veneţia atât cu privire la legile justiţiei cât şi la modificările Codului Penal şi Codului de Procedură Penală, să aibă loc o consultare reală a magistraţilor prin Adunările Generale cu privire la modificările legislative propuse, iar dezbaterile să aibă un caracter efectiv, în care fiecare text legal să fie discutat, analizat pe larg, nu în bloc, experienţa anterioară a procedurilor legislative privind legile justiţiei care au fost constatate neconstituţionale de două ori, fiind edificatoare cu privire la efectele negative pe care le are adoptarea unor texte legale în grabă şi cu nesocotirea opiniei specialiştilor în drept şi a practicienilor.

5. Luarea în considerare a avizelor negative emise de CSM până în prezent cât şi a opoziţiei manifestate de majoritatea instanţelor şi parchetelor în Adunările Generale cât şi în memoriul celor 4.000 de magistraţi.

6. Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Braşov se delimitează de Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) şi Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR), ideile exprimate de persoane din conducerea acestor asociaţii reprezentând opinii personale, nicidecum opinia majoritară a corpului magistraţilor. Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Braşov susţin demersurile întreprinse de Asociaţia Procurorilor din România şi de Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, întrucât acestea converg cu opiniile şi punctele de vedere ale procurorilor din această unitate de parchet.

7. Referitor la poziţiile publice exprimate recent de Ministrul Justiţiei, domnul Tudorel Toader cu privire la soluţiile de achitare din sistemul judiciar, aducem la cunoştinţa opiniei publice că Ministrul Justiţiei nu este competent să aprecieze asupra întrunirii elementelor constitutive ale unor infracţiuni, să stabilească vinovăţia sau nevinovăţia unor persoane şi nici să facă aprecieri cu privire la activitatea profesională a magistraţilor, aceste atribuţii revenind în exclusivitate organelor judiciare, respectiv CSM, consideraţiile făcute de acesta în spaţiul public fiind inacceptabile într-un stat de drept, solicitarea unor liste de magistraţi consideraţi de ministru abuzivi doar pentru că unele dosare s-au soldat cu o soluţie de achitare (soluţie absolut normală într-un sistem de drept democratic, indicele achitărilor în UE fiind de 25%, cu mult peste procentajul din România), reprezentând o gravă ingerinţă în actul de justiţie, amintind mai degrabă de noţiunea de ”sondergericht” decât de un stat european, în care domnia dreptului este unul din principiile fundamentale ale funcţionării societăţii. Prin urmare, solicităm CSM analizarea de urgenţă a conduitei publice a domnului Ministru al justiţiei Tudorel Toader, în conformitate cu atribuţia constituţională a Consiliului de garant al independenţei sistemului judiciar şi luarea măsurilor legale în consecinţă.

8. Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Braşov îşi exprimă indignarea faţă de recentele propuneri legislative care plasează magistratul român pe acelaşi picior de egalitate cu membrii clanurilor interlope, pornind de la prezumţia absolută că toţi magistraţii comit abuzuri, precum şi faţă de numeroasele texte legislative care se propun a fi introduse şi care reglementează o serie de infracţiuni noi destinate exclusiv magistraţilor, în condiţiile în care Codul Penal conţine deja o serie de infracţiuni care să poată fi reţinute în cazul încălcării legii de către magistraţi. Apreciem că astfel de infracţiuni precum şi redefinirea noţiunii de eroare judiciară prin atribuirea unui caracter penal celei mai mici culpe profesionale reprezintă o încercare inacceptabilă de intimidare a corpului magistraţilor, o premieră legislativă absolută, astfel de dispoziţii legale fiind de neconceput în sistemele de drept ale statelor democratice, bazate pe supremaţia legii şi pe independenţa totală a sistemului judiciar.

Menţionăm că legislaţia română conţine deja prevederi referitoare la răspunderea magistraţilor atât civilă, disciplinară cât şi penală, aceste texte fiind în acord cu standardele europene în materie, Rapoartele MCV făcute de Comisia Europeană nefăcând vreo menţiune cu privire la insuficienţa ori neconformitatea cadrului legislativ cu privire la acest aspect.”