Povestea vorbei: Capra şi iezii

Datini şi obiceiuri la români cu prilejul Sărbătorilor de iarnă
Datini şi obiceiuri la români cu prilejul Sărbătorilor de iarnă (Epoch Times România)

Se spune despre nepretenţioasa capră că e vaca săracului; pe de altă parte, capra nu se face vacă, nici nătărăul om de treabă. Capra râioasă, dar cu coada sus. Capra, oricât de bătrână, tot ar linge sare. Capra sare masa, iada sare casa. Capra încă n-a fătat, şi iedul se joacă pe acoperiş.

Ţăranul moare de necazurile sale, iar capra zice că hrana ei nu e bună. Dacă eşti prea mare, vântul te doboară, dacă eşti prea mic, capra te mănâncă. Se mai găseşte câte unul care tocmeşte lupul cioban şi capra grădinar. Nătăfleţ este şi cel care ţine capra şi-l împunge, iar altul stă şi o mulge.

Capra care zbiară o mănâncă lupul. Nu se poate să ai şi varza întreagă şi capra sătulă. Capra roade unde o legi. Capra face iezi, şi vulpea îi mănâncă. Dacă s-ar putea ara câmpul cu capre, nimeni n-ar mai cumpăra boi.

Pe vremuri, la şezători, românii se distrau pe seama unora punându-i să pronunţe cât mai repede vorbe ca acestea: capra crapă piatra-n patru, piatra crapă capra-n patru.

Tot le şezători puteau fi auzite şi snoave de felul celei cu omul care vine de la târg cu un lup, o capră şi o varză, şi dă de un pod pe care se poate trece numai cu câte una dintre cele târguite. Isteţ, omul a trecut capra prima, rămânând lupul cu varza. După care, înapoindu-se, a luat varza, a adus înapoi capra, după care a dus lupul şi, în fine, s-a dus iar după capră.

Se spune că dorinţa de a muri şi capra vecinului ar fi specific românească. Chiar dacă n-o fi tocmai aşa, un român a perfecţionat ideea, spunând că mai bine moare vecinul, ca să-i ia capra!

În pofida tuturor răutăţilor privind capra, aceasta a dat numele straniului personaj zoomorf care însoţeşte alaiul colindătorilor la începutul sărbătorilor de iarnă, când li se urează gazdelor de bine.

Dar, cum se ştie, în cultura românească există şi o capră tragică şi răzbunătoare. Astfel, în celebrul basm „Capra cu trei iezi” de Ion Creangă, eroina îşi face singură dreptate, fără să mai aştepte decizia autorităţilor, prevestind-o pe Vitoria Lipan, dârza femeie din romanul „Baltagul” al lui Mihail Sadoveanu!

alte articole din secțiunea Cultură