Opt organizaţii cer păstrarea acordului informat şi explicit: acordul prezumat erodează ideea altruismului

Legiferarea acordului prezumat ar încălca grav convingerile etico-morale şi religioase ale persoanei şi s-ar favoriza abuzurile: "acordul prezumat degradează noţiunile de demnitate, drepturi şi libertăţi ale omului din poziţia de valori supreme, aşezându-le în urma utilităţii publice".
.
. (pixabay)

În contextul apropiatei dezbateri a proiectului Legii transplantului uman, iniţiat de Guvern, opt organizaţii non-guvernamentale au remis Comisiei pentru sănătate şi familie din Camera Deputaţilor un Memoriu prin care cer ca acordul la prelevarea de organe de la donatorul decedat să rămână unul informat şi explicit, informează Asociaţia Pro Vita Bucureşti.

Din cauza blocajelor şi a problemelor de natură practică privind transplantul, unele organizaţii de pacienţi propun o soluţie sub forma „acordului prezumat”, preluând modelul unor legislaţii occidentale, pentru a răspunde mai bine cererii de organe.

Semnatarii Memoriului se opun acestei încercări de rezolvare a deficitului de organe pentru transplant, arătând că s-ar ajunge la încălcarea principiului etico-medical al consimţământului responsabil, iar caracterul altruist, profund uman, al donării ar dispărea. De asemenea, apreciază autorii, acordul prezumat este imposibil de legiferat întrucât încalcă articole din Constituţia României, din Codul Civil precum şi tratate internaţionale obligatorii precum Convenţia privind drepturile omului şi biomedicina (Convenţia de la Oviedo).

Memoriul celor opt organizaţii arată că din punct de vedere bioetic acordul prezumat conferă mai mare importanţă funcţionalităţii organelor şi utilităţii lor în vederea susţinerii vieţii decât autonomiei persoanei şi exprimării libere de către aceasta a permisiunii de a dona organele sale.

Totodată, documentul arată că acordul prezumat nu este egal cu acordul expres, căci tăcerea nu înseamnă acord; dimpotrivă, el contravine principiilor autonomiei persoanei şi consimţământului informat prin chiar definiţia sa: la nivel etimologic, prezumţia este un concept, care, chiar şi în sens larg, se traduce prin presupunere, supoziţie, probabilitate, părere întemeiată pe aparenţe.

Grupurile vulnerabile – minori, adulţi lipsiţi de capacitatea de exerciţiu - prezintă cel mai mare risc de a nu îşi putea exprima dezacordul de a dona atunci când acest dezacord este dorinţa lor.

Memoriu mai arată că acordul prezumat erodează ideea altruismului şi dăruirii. "De fapt, nu se mai poate vorbi în mod propriu de donare, ci doar de prelevare. Erodarea altruismului şi generozităţii va avea consecinţe etice, culturale şi sociale importante. De pildă, acordul prezumat ridică întrebarea justificată de ce statul să aibă prioritate faţă de persoană sau rude în „valorificarea” organelor şi (să) nu existe mai degrabă o piaţă de organe cu dreptul de a le vinde, în acord cu principiile drepturilor şi libertăţilor persoanei? Trupul uman ar deveni astfel un bun de consum şi o marfă, ceea ce ridică chestiuni juridice şi etice de o şi mai mare amploare".

Reprezentanţii celor 8 organizaţii consideră că acordul prezumat ar favoriza traficul ilegal de organe, fenomen cu multiple ramificaţii internaţionale. În această stare, lucrurile pot fi uşor dezechilibrate de diferite fenomene, numai aparent controlate şi, mai ales, de interese mari financiare. De asemenea, s-ar crea discrepanţe între persoanele care aşteaptă un transplant, pe baza unor criterii subiective, aberante şi abuzive.

Studiile comparative privitoare la efectul introducerii acordului prezumat au arătat că acesta nu se corelează cu creşterea ratelor de donare – cum era de aşteptat. Numai acordul prezumat ca atare nu explică variaţia ratelor de donare/prelevare între diferite ţări.

Alţi factori contribuie de asemenea la creşterea observată, printre care educaţia şi atitudinea publică şi starea sistemului de sănătate publică. Situaţia donării de organe în ţara noastră poate fi mai degrabă o reflectare a unei anumite lipse de încredere în sistemul public de sănătate.

Autorii Memoriului arată că impunerea fără un acord public larg a acordului prezumat va leza conştiinţa majorităţii cetăţenilor, cu consecinţe adverse faţă de intenţiile legiuitorilor, printre care agravarea scăderii încrederii populaţiei în sistemul sanitar, care şi aşa se află la cote fără precedent.

Prin legiferarea acestui fals „acord” prezumat s-ar încălca grav convingerile etico-morale şi religioase ale persoanei şi s-ar favoriza abuzurile, mai opinează autorii Memoriului: asociaţiile PRO VITA Bucureşti, PRO VITA Sibiu, PRO VITA Gorj, Provita Media, Christiana, Darul Vieţii, Asociaţia Juriştilor pentru Apărarea Drepturilor şi Libertăţilor şi Alianţa Familiilor din România.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Știință