Legea salarizării unitare, adoptată de Senat

La doar o zi de când Comisia Europeană a avertizat România ca o ia într-o direcţie greşită, Senatul a dat undă verde Legii salarizării unitare care, în opinia criticilor, va contribui substanţial la depăşirea deficitului bugetar de 3% asumat de ţara noastră.
În Parlament, la votarea bugetului pe 2016. (Eugen Horoiu/Epoch Times)
Andrei Pricopie
23.05.2017

După mai multe tergiversări şi controverse, mult aşteptata Lege a salarizării unitare a fost adoptată, cu amendamente, de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată. Decizia a fost luată cu 85 de voturi "pentru", 10 "împotrivă" şi 12 abţineri.

Proiectul de lege va merge acum în Camera Deputaţilor, unde va fi supus la vot final.

Potrivit Agerpres, plenul şi-a însuşit raportul întocmit de Comisia de muncă a Senatului care a amendat propunerea legislativă, fiind adoptate aproape jumătate din amendamentele depuse.

Printre amendamentele adoptate se numără majorarea cu 25% a indemnizaţiilor aleşilor locali care implementează proiecte din fonduri europene; rectificarea schemei de salarizare a funcţionarilor publici din cadrul ANAF, noua grilă fiind similară celei a funcţionarilor din administraţia centrală; stabilirea unui ajutor de deces egal cu 12 solde/salarii de funcţie acordat pentru militari şi poliţişti şi acordarea unui spor de 15% din salariul de bază pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat.

În acelaşi timp, a fost majorat cu o unitate coeficientul folosit pentru calculul indemnizaţiei primarilor şi viceprimarilor de oraşe, astfel că aceştia vor primi lunar între 7.250 şi 13.050 de lei brut, în funcţie de numărul de locuitori ai unităţii teritoriale administrate.

Doar coeficientul folosit la calculul indemnizaţiei brute a primarului general al Capitalei a rămas neschimbat de 9,7, pentru că dacă ar fi fost majorat la 10,7 edilul şef ar fi avut o indemnizaţie similară vicepremierului.

Comisia de muncă a mai stabilit că "funcţionarii publici din serviciile deconcentrate ale instituţiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale şi Ministerului Mediului beneficiază de un spor pentru complexitatea muncii de 15% din salariul de bază".

Un alt spor de 10% din salariul de bază a fost acordat personalului de specialitate implicat în finalizarea procesului legislativ din cadrul Secretariatului General al Guvernului, aparatului de lucru al Parlamentului şi Preşedinţiei, Consiliului Legislativ.

De asemenea, personalul ANI care are acces la documente şi informaţii clasificate beneficiază de un spor de până la 15% din salariul de bază.

Şi salariile directorului administrativ şi ale secretarului-şef din universităţi au fost majorate, astfel că directorul general administrativ al universităţii va avea în 2022 un salariu egal cu cel al unui decan, ocupând a treia poziţie în grilă după rector şi prorector. În forma iniţială a propunerii legislative, directorul general administrativ al universităţii ocupa a şasea poziţie în grilă.

Totodată, actul normativ prevede că salarizarea preşedintelui Senatului Universităţii se va face la nivel de rector, iar secretarul şef al universităţii va avea un salariu egal cu al prodecanului.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor