DNA, reacţie după MCV: În 2017 am înaintat 3 cereri de ridicare a imunităţii. Parlamentul le-a respins pe toate

Unul dintre cele patru obiective de referinţă stabilite prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare, în funcţie de care se analizează progresele reformei sistemului judiciar, se referă la combaterea corupţiei la nivel înalt, a atras atenţia miercuri, în cadrul unui comunicat de presă, Direcţia Naţională Anticorupţie, după publicarea ultimului raport MCV.

"La acest obiectiv, Raportul subliniază importanţa menţinerii independenţei DNA, astfel încât să poată uza de toate instrumentele de care dispune pentru a-şi continua activitatea şi insistă asupra îndeplinirii unei recomandări formulate anterior, şi anume adoptarea unor criterii obiective la ridicarea imunităţilor parlamentarilor, spre a risipi orice suspiciuni că imunitatea e folosită ca scut împotriva acţiunii procurorilor", a transmis DNA.

Potrivit instituţiei conduse de Laura Codruţa Kovesi, raportul avertizează că orice presiuni negative asupra luptei împotriva corupţiei poate determina reevaluarea acestor concluzii.

"Concret, prezentul Raport subliniază că o evaluare pozitivă a progreselor realizate în cadrul acestui obiectiv se bazează pe o Direcţie Naţională Anticorupţie independentă, care să fie în măsură să îşi desfăşoare activităţile cu toate instrumentele pe care le are la dispoziţie şi să continue să înregistreze rezultate. În rapoartele anterioare, faptul că DNA a continuat să înregistreze rezultate, în ciuda faptului că s-a confruntat cu o presiune puternică, a fost menţionat drept un semn de sustenabilitate. Din acest motiv, Comisia nu a făcut decât o singură recomandare în cadrul obiectivului de referinţă nr. 3 (Combaterea corupţiei la nivel înalt)", se precizează în comunicatul citat.

DNA arată că recomandarea se referă la responsabilizarea Parlamentului, în deciziile sale referitoare la cererile din partea organelor de urmărire penală, de a autoriza măsuri preventive, cum ar fi percheziţii sau arestări, şi la cereri de autorizare a anchetării parlamentarilor, atunci când aceştia ocupă sau au ocupat funcţia de ministru (denumită în continuare "ridicarea imunităţii"). Concret raportul recomandă adoptarea unor criterii obiective pentru luarea şi motivarea deciziilor de ridicare a imunităţii parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea şi urmărirea penală a infracţiunilor de corupţie.

"Amintim că, în cursul anului 2017, DNA a înaintat către Parlament trei cereri de încuviinţare a urmăririi penale pentru miniştri şi foşti miniştri care sunt şi parlamentari, pentru presupuse fapte de corupţie, toate cererile fiind respinse. Raportul insistă însă că, în cazul apariţiei unor presiuni cu efecte negative asupra luptei împotriva corupţiei, Comisia s-ar putea vedea obligată să reevalueze această concluzie. În raportul anterior, publicat în luna ianuarie 2017, Comisia a arătat clar că slăbirea sau diminuarea domeniului de aplicare a corupţiei ca infracţiune sau provocările majore la adresa independenţei şi eficienţei activităţii de urmărire penală ori trimitere în judecată a infracţiunilor de corupţie, ar constitui un regres", a subliniat DNA.

În prezentarea generală, Raportul Comisiei Europene constată că:

1. Progresul pozitiv şi rezultatele bune ale instituţiilor judiciare în lupta împotriva corupţiei au fost puse sub semnul întrebării de anumite evenimente, cum ar fi:

- Ordonanţa de urgenţă de dezincriminare a anumitor infracţiuni de corupţie, între care abuzul în serviciu (ianuarie 2017) care, deşi abrogată, a lăsat loc unor îndoieli în spaţiul public.

- Propunerile de modificare a legilor Justiţiei, iniţiate la sfârşitul lunii august au generat controverse şi o puternică reacţie negativă din partea sistemului judiciar şi din partea unor segmente din societatea civilă, reacţie care s-a focalizat asupra problemei independenţei justiţiei. Raportul insistă că va fi crucială capacitatea guvernului şi a parlamentului de a asigura un proces legislativ deschis, transparent şi constructiv prin care să fie modificate legile justiţiei şi că, în acest proces, trebuie valorificată opinia sistemului judiciar şi opinia Comisiei de la Veneţia, pentru a garanta independenţa justiţiei. De altfel, transparenţa şi predictibilitatea procesului legislativ pentru legile privind reforma sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei rămân o preocupare a Comisiei Europene.

2. Criticile împotriva sistemului judiciar şi faţă de deciziile instanţelor rămân o problemă importantă în dezbaterea publică.

Acceptarea şi respectarea hotărârilor judecătoreşti definitive şi faptul de a le permite magistraţilor să îşi facă datoria în mod neîngrădit sunt esenţiale, inclusiv pentru a satisface condiţia prevăzută în raportul anterior, din ianuarie 2017. Ca exemplu, Raportul se referă la declaraţii publice din partea autorităţilor conform cărora întregul sistem judiciar este disfuncţional sau status quo-ul trebuie să fie "readus la normalitate".

Insistând asupra acestei teme, Raportul remarcă faptul că "De la ultimul raport MCV, criticile din mass-media la adresa sistemului judiciar şi a magistraţilor au fost deosebit de vehemente, prin urmare se reia o recomandare anterioară, în sensul de a se obţine o recunoaştere instituţională a problemei, precum şi a unei decizii de a lua măsuri în vederea soluţionării sale. De exemplu, Comisia aşteaptă ca, ori de câte ori Consiliul Superior al Magistraturii condamnă declaraţiile unui parlamentar care critică un magistrat sau sistemul judiciar, să existe o acţiune subsecventă clară în cadrul Parlamentului pentru a evalua dacă a fost încălcat Codul de conduită, adoptat de Parlament la 11 octombrie 2017."