Argentina a cerut oficial aderarea la NATO ca partener global
Argentina a cerut oficial joi să adere la NATO ca partener global, un statut care ar deschide calea pentru o mai mare cooperare politică şi de securitate într-un moment în care guvernul de dreapta al preşedintelui Javier Milei urmăreşte să stimuleze legăturile cu puterile occidentale şi să atragă investiţii, potrivit AP.
Solicitarea a fost făcută în timp ce secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a purtat discuţii la Bruxelles cu ministrul argentinian al apărării, Luis Petri, pe tema provocărilor regionale de securitate.
Geoană a declarat că salută cererea Argentinei de a deveni partener acreditat în cadrul alianţei - un rol apreciat, mai mic decât cel de "aliat", pentru naţiunile care nu se află în zona geografică a NATO şi care nu sunt obligate să participe la acţiuni militare colective. În prezent, calitatea de membru NATO este limitată la ţările din Europa, Turcia, Canada şi Statele Unite.
Desemnarea ar putea permite Argentinei să aibă acces la tehnologie avansată, sisteme de securitate şi instruire de care nu dispunea până acum, a declarat preşedinţia argentiniană.
"Argentina joacă un rol important în America Latină", a declarat Geoană la sediul NATO. "O cooperare politică şi practică mai strânsă ar putea fi benefică pentru ambii".
Milei a promovat o agendă libertariană radicală, menită să inverseze ani de măsuri comerciale protecţioniste, cheltuieli excesive şi o datorie internaţională paralizantă, care au aruncat economia ţării în picaj.
În ultimele patru luni ca preşedinte, el a remodelat politica externă a Argentinei, transformând-o într-o politică de sprijin aproape necondiţionat pentru Statele Unite - parte a unui efort de a readuce Argentina în prim-planul economiei globale, după ce administraţiile anterioare au permis ca relaţiile cu Washingtonul şi aliaţii europeni să se deterioreze.
De asemenea, guvernul lui Milei caută beneficii în materie de securitate prin încălzirea legăturilor cu ţările occidentale. Joi, guvernul SUA a anunţat că acordă Argentinei 40 de milioane de dolari în finanţare militară externă pentru prima dată în peste două decenii - o subvenţie care permite aliaţilor cheie ai SUA, precum Israelul, să cumpere armament american.
Fondurile, menite să ajute Argentina să îşi echipeze şi să îşi modernizeze armata, vor ajuta la plata celor 24 de avioane de luptă americane F-16 pe care Argentina le-a cumpărat din Danemarca la începutul acestei săptămâni. Ministrul Petri a salutat achiziţia avioanelor de război avansate ca fiind "cea mai importantă achiziţie militară de la revenirea Argentinei la democraţie" în 1983. Preţul de 300 de milioane de dolari a atras critici din partea adversarilor politici ai lui Milei, care reduce cheltuielile în întregul guvern.
Parteneriatul oficial cu NATO necesită consensul tuturor celor 32 de membri NATO. Legăturile dintre Argentina şi Marea Britanie, aliat cheie al NATO, au fost tensionate din 1982, când cele două ţări au intrat în război din cauza disputatelor insule Falkland din Atlanticul de Sud.
Alţi parteneri globali ai Alianţei sunt Afganistan, Australia, Irak, Japonia, Republica Coreea, Mongolia, Noua Zeelandă şi Pakistan. În prezent, singurul partener NATO din America Latină este Columbia.
Conferirea statutului de "partener global" unei ţări nu înseamnă că aliaţii NATO vor veni în apărarea ţării respective în cazul unui atac. Acest angajament - prevăzut la Articolul 5 din tratatul fondator al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord - este limitat la membrii cu drepturi depline ai Alianţei.
Dialogul NATO cu Argentina a început la începutul anilor 1990. Într-o mişcare în mare măsură simbolică, pentru a mulţumi guvernului pro-american de la acea vreme pentru trimiterea de trupe în operaţiunile de menţinere a păcii în Bosnia, fostul preşedinte american Bill Clinton a desemnat Argentina "aliat major non-NATO" în 1998.
