Acuzatii de genocid contra armenilor la Curtea Penală Internaţională: "Atrocităţile sunt postate pe reţelele de socializare chiar de către soldaţii azeri"
O organizaţie pentru drepturile omului care reprezintă etnici armeni a depus la Curtea Penală Internaţională probe despre care, susţin ei, arată că Azerbaidjanul comite un genocid în curs de desfăşurare împotriva lor, potrivit AP.
Guvernul Azerbaidjanului nu a comentat imediat acuzaţiile. Ţările vecine se află în conflict de zeci de ani din cauza teritoriului Karabah şi se confruntă deja într-un caz juridic separat generat din acest conflict.
Avocaţii Centrului pentru Adevăr şi Justiţie, sau CFTJ, cu sediul în California, susţin că au depus suficiente dovezi pentru a se deschide o anchetă oficială împotriva preşedintelui azer Ilham Aliyev şi a altor lideri de top pentru genocid. Aceştia au înaintat o aşa-numită comunicare în temeiul articolului 15, prin care îl îndeamnă pe procurorul-şef al instanţei, Karim Khan, să investigheze presupusele atrocităţi.
Biroul lui Khan va analiza acum dovezile prezentate şi va stabili dacă instanţa va deschide o anchetă. Luarea unei decizii ar putea dura luni de zile.
"Scopul demersului meu de aici este de a determina cele mai înalte organisme care protejează drepturile omului să ia măsuri, nu să se rezume la simple cuvinte", a declarat pentru The Associated Press Lala Abgaryan, a cărei soră Gayane a fost ucisă de soldaţii azeri în 2022.
Corpul surorii sale a fost mutilat grav, iar şocantele imagini au fost răspândite pe internet. Abgaryan spune că imaginile au fost atât de odioase încât a suferit daune psihologice după ce le-a privit.
Tensiunile de lungă durată dintre Armenia şi Azerbaidjan au declansat în 2020 un război din cauza Karabahului, razboi soldat cu peste 6.600 de morţi. Regiunea se află în Azerbaidjan, dar se afla sub controlul forţelor de etnie armeană de la sfârşitul unui război separatist în 1994.
Anul trecut, în urma unei campanii militare fulgerătoare, Azerbaidjanul a recucerit teritoriul disputat. După ce Azerbaidjanul a recâştigat controlul deplin asupra Karabahului, care avea o populaţie de aproximativ 120.000 de locuitori, peste 100.000 de etnici armeni din regiune au fugit, deşi Azerbaidjanul a declarat că aceştia sunt bineveniţi să rămână şi a promis că le vor fi asigurate drepturile omului.
Înainte de ofensiva Azerbaidjanului, Armenia şi fostul procuror-şef al Curţii Penale Internaţionale, Luis Moreno Ocampo, au acuzat Azerbaidjanul de comiterea unui genocid prin crearea unor condiţii menite să-i distrugă pe armenii din Karabakh ca grup.
Un grup de aproximativ 30 de persoane s-a adunat joi în ploaie în faţa tribunalului de la Haga pentru a preda peste 100 de pagini de documente.
Organizaţia pentru drepturile omului a declarat că a prezentat un dosar de probe care conţine mărturiile a peste 500 de victime şi martori.
"Aceste atrocităţi sunt postate pe reţelele de socializare, chiar de către soldaţii azeri, unde îi auzi râzând, făcând comentarii şi luând cadavrele pe care tocmai le-au măcelărit şi decapitat", a declarat pentru AP liderul CFTJ, Gassia Apkaria.
Experţii juridici spun că genocidul ar putea fi in afara jurisdicţiei Curţii. Armenia este membră a CPI, dar Azerbaidjanul nu este, ceea ce le lasă procurorilor jurisdicţia doar asupra crimelor comise pe teritoriul armean. Karabakh este recunoscut la nivel internaţional ca parte a Azerbaidjanului.
Cu toate acestea, forţarea a aproape întregii populaţii să se mute în Armenia ar putea intra în sfera de competenţă a Curţii. Deportarea este considerată o crimă împotriva umanităţii. Deşi Azerbaidjanul nu i-a deportat pe cei care au fugit anul trecut, aceştia au plecat sub constrângere.
"Nu se poate ca acest exod să fi fost un exod întâmplător", spune Mel O'Brien, profesor asociat de drept internaţional la Universitatea din Australia de Vest şi expert în genocid.
Instanţa a avansat cu o anchetă în circumstanţe similare privind posibilele crime comise de Myanmar împotriva grupului minoritar Rohingya. În timp ce Myanmar nu este un stat membru, Bangladeshul vecin este, iar aproximativ 750.000 de persoane au fugit peste graniţă după ce au fost forţate să îşi părăsească locuinţele.
