Ziua 290. "Iubirea de ţară înseamnă să nu dormi când România are nevoie de tine!"

Protestatarii #rezist au revenit, pentru a 290-a seară consecutiv lângă Guvernul devenit pentru ei un simbol al legiferării hoţiei. Indignaţi că asalturile asupra Justiţiei continuă, lucru confirmat şi de ultimul raport MCV, în paralel cu asaltul asupra economiei româneşti, obligate să suporte promisiunile populiste ale PSD, protestatarii le reamintesc românilor că, dacă vor un alt fel de viitor, unul într-o ţară curată, fără corupţie, sunt obligaţi să reacţioneze. Altfel, îşi vor merita soarta sumbră pe care le-o pregăteşte PSD.

Binele comun, România aceea frumoasă în care să ne fie drag tuturor să trăim se făuresc cu sacrificiu şi implicare, mai transmit protestatarii, pentru care cele 9 luni de proteste i-au învăţat ce însemnă patriotismul şi ce înseamnă iubirea asumată de ţară.

Protest (Epoch Times)

"În aceste 290 de zile protest continuu am învăţat ce înseamnă patriotismul, am învăţat ce înseamnă steagul României şi ce înseamnă imnul nostru, imnul unei ţări acum în primejdie. Când sacrifici zilnic, zi de zi din timpul tău ca să susţii valorile morale, să lupţi contra corupţiei indiferent cât de bine eşti în ziua aia, indiferent de vreme, indiferent ce probleme ai atunci sau ce bucurii, indiferent dacă ţi se spune că este în zadar sau dacă eşti încurajat sau nu, simţi că ai devenit român demn de cei care înaintea ta au luptat pentru binele nostru comun. Pentru binele nostru comun, al celor care vor o Românie cu inimi curate, cu legi respectate şi de cei care trudesc din greu pentru o bucată de pâine dar şi de cei care conduc obştile, pentru o Românie cu viitor pentru copiii noştri ai tuturor, nu numai ai unora.

După aceste 290 de zile în stradă zi de zi, steagul nostru este pentru mine, este pentru noi simbolul renaşterii, posibilitatea îndreptării indiferent cât de strâmbă ar fi situaţia. Steagul ăsta al nostru din Piaţă este diferit de alte steaguri afişate oriunde în România. Este steagul speranţei că sub el şi sub valorile pe care le poartă el România va renaşte şi va deveni din nou ţara noastră, ţara aia la care vrei să te întorci, ţara aia în care vrei să îţi creşti copiii şi ţara aia în care bătrânii să poată avea o bătrâneţe demnă de truda unei vieţi întregi.

Înainte de Piaţă, imnul pentru mine era un cântec, un simbol, acum însă el este glasul tuturor generaţiilor care ne cer să luptăm pentru România. El este glasul a sute de milioane de oameni care într-un cor îmi cer să nu dorm. Îmi cer să fiu prezent, îmi cer să nu închid ochii atunci când lucrurile nu merg cum ar trebui şi fără să precupeţesc nici un efort să fac tot ce pot eu să fac astfel încât România, ţara asta a noastră să aibă un prezent şi un viitor demn de cei ce au luptat pentru ea. Un viitor demn de cei care s-au sacrificat ca noi să existăm ca naţie, un viitor demn de cei care au murit ca noi să avem libertate sau cei ce au murit ca noi scăpăm de comunism.

Morţii ăştia toţi cântă cu noi atunci când cântăm imnul şi stau de-a dreapta şi de-a stânga noastră, ne privesc şi aşteaptă de la noi să luptăm până la capăt, până când România noastră o să fie ţara aia în care corupţia nu mai omoară oameni şi toate sunt la locul lor aşa cum ar trebui să fie într o ţară normală, o ţară pe care să o iubim pentru ce este ea, nu doar din cauză că aici ne-am născut. Numai prin rezistenţa asta de 290 de zile am reuşit să simt toate astea şi să înţeleg că patriotismul nu este un cântec, nu este doar o vorbă, nu este o propagandă făcută de unul şi de altul în media. Patriotismul înseamnă să acţionezi şi să te uneşti cu toţi cei care au făcut sau fac ceva bun pentru România. Iubirea de ţară înseamnă sacrificiu, înseamnă efort şi timp dedicat valorilor morale care îi fac cinste. Iubirea de ţară însemnă să nu dormi când România are nevoie de tine şi indiferent de cât de obosit ai fi, oricât de deznădăjduit ai fi, orice s-ar întâmpla tu să vii să lupţi contra corupţilor şi a tuturor ce fură prezentul şi viitorul nostru demn", transmite un protestatar.

Un alt protestatar reaminteşte că mulţi dintre cei ce conduc acum ţara urmăresc mai degrabă interesele lor şi ale apropiaţilor lor, nu pe ale românilor, sunt impostori şi incompetenţi şi cu zero coloană vertebrală.

Protest (Epoch Times)

"Voi continua să vin alături de protestatari fiindcă pe zi ce trece politicienii insistă să ne asigure că nu e de stat în casă şi de văzut de treburile noastre ci e de stat cu ochii şi cu gura pe ei. Asta este ceea ce putem face şi noi, cetăţenii. Să reacţionăm, să nu ne vedem cu egoism şi ignoranţă doar de treburile şi interesele private, în măsura în care ne pasă şi de ceea ce se alege de mersul comunităţii. Dacă nu reacţionăm, mişcându-ne şi exprimându-ne, nu doar cu câte un click ori comentarii pe internet, atunci nu este exclus să ne retrezim într-un trecut istoric din care parcă nu am fi învăţat nimic şi să ne merităm soarta.

Prea mulţi dintre politicienii care conduc azi România demonstrează constant şi consecvent că au în agende obiective favorabile doar lor şi apropiaţilor şi că au decenţa sau coloana vertebrală zero, de impostori şi incompetenţi. Zilele acestea, după ce am aflat a mai apărut un dosar nou cu acuzaţii de corupţie pentru Dragnea, am auzit imediat şi declaraţia lui Iordache („justiţiarul” care după OUG 13 a fost „retrogradat” ca un lup paznic la oi fix în capul comisiei parlamentare care se ocupă tocmai de modificarea legilor justiţiei): după ceva amânări şi tărăgănări, gata, de-acum se va grăbi cu clarificarea noutăţilor privind abuzul în serviciu – fie să-i stabilească un prag (tot ei), fie să-l redefinească.

Atitudinea acestor politicieni când vine vorba de justiţie versus corupţie pare asumată explicit şi cu tupeu. Inclusiv în perioada curentă, când cineva dintre ei a ajuns să fie anunţat de probleme cu legea, s-au găsit imediat politicieni care să se solidarizeze cu acuzaţii şi să facă un scut în jurul acestora şi împotriva procurorilor. O imunitate pe care şi-o asigură cu orice preţ, şi pentru fapte penale nu doar pentru exprimări politice. Asta în pofida oricăror declaraţii anterioare de (altă) intenţie. Se practică „una zicem, alta facem (că poate fraierii nu-s pe fază)”. Cum ziceam, decenţă sau coloană vertebrală zero.

Ca o bomboană pe colivă a mai apărut şi raportul MCV, „garnisit” cu declaraţiile imediate şi interpretările politrucilor din PSD. Parcă încă ar părea neverosimilă atitudinea lor, parcă tot nu îmi vine să cred că ignoră mesajele din realitate cu tupeu şi cu nesimţire. În raport sunt semnale de alarmă, iar ei se referă în declaraţii doar la menţiunile pozitive. În deja celebrele „probleme de comunicare” invocate de PSD oricum nu mai credem. Şi-atunci, ce explicaţii posibile rămân cu privire la atitudinea lor? Fie neagă cu cinism ceva evident ca să-şi vadă de planuri şi de drum, fie de traducerea în limba romană a raportului MCV pentru ei s-o fi ocupat „experta” lor în limbi străine, Olguţa Vasilescu", conchide protestatarul.