Venezuela în “default parţial”. Se întâlneşte cu creditorii internaţionali

După luni de proteste violente în ţară, Venezuela se întâlneşte cu creditorii săi internaţionali pentru a găsi o cale de ieşire din ceea ce pare a fi un default inevitabil privind datoria externă a ţării. În plus, UE a adoptat luni sancţiuni împotriva ţării sud-americane.
Ciocniri între poliţie şi manifestanţi anti-guvern în Caracas,  Venezuela, 26 iulie 2017.
Ciocniri între poliţie şi manifestanţi anti-guvern în Caracas, Venezuela, 26 iulie 2017. (Federico Parra/Getty Images)

Venezuela a început să se întâlnească cu o parte din creditorii săi în Caracas pentru a discuta despre propunerile guvernamentale privind restructurarea a cel puţin 60 miliarde de dolari în obligaţiuni junk, cu scopul de a reduce masiv datoria externă a ţării.

Totuşi, înaintea primelor două întâlniri care au avut loc în Caracas şi New York, unii investitori şi-au exprimat temerile că acestea nu reprezintă decât un şiretlic prin care preşedintele Nicolas Maduro încearcă să obţină perioade mai lungi pentru rambursarea obligaţiunilor.

Mai mult, după aceste două prime întâlniri cu creditorii, agenţia de cotare financiară S&P Global Ratings a declarat marţi că Venezuela se află în “default parţial”.

Agenţia a precizat că a făcut acest pas din cauza incapacităţii Venezuelei de a rambursa 200 de milioane de dolari, adăugând că, de asemenea, a luat această decizie la finalul unei perioade de graţie de 30 de zile privind plata a două obligaţiuni.

Deşi iniţial Maduro a declarat că la întâlnirea din Caracas vor participa 414 investitori şi reprezentanţi ai băncilor de investiţii, unele rapoarte au precizat că o parte din creditori nu vor putea participa întrucât delegaţia de negociatori venezueleni ar putea include persoane sancţionate în prezent de SUA.

Venezuela se află într-o recesiune severă de când Maduro l-a urmat la preşedinţie pe răposatul Hugo Chavez în 2013. Scăderea preţurilor la petrol a contribuit la amplificarea lipsei de produse de bază, alimente şi medicamente, iar inflaţia este aşteptată să ajungă la 1.000% în acest an.

Între timp, declararea incapacităţii de plată a companiei petroliere de stat PDVSA este văzută ca aproape inevitabilă. Comitetul ISDA (Asociaţia internaţională a participanţilor la operaţiuni de swap şi cu derivative) a anunţat că se va întâlni astăzi la New York pentru a determina soarta companiei venezuelene.

Şeful comitetului însărcinat cu negocierea unui acord, vicepreşedintele venezuelean Tareck El Aissami, este unul dintre politicienii vizaţi de sancţiunile SUA, Aissami fiind acuzat de Washington de trafic de droguri.

Perspectivele încheierii unui acord sunt complicate de sancţiunile impuse Venezuelei şi multor oficiali de rang înalt – sancţiuni care interzic oricărei persoane sau instituţii bancare din SUA să cumpere datoria venezueleană. Aproximativ 70% dintre deţinătorii de obligaţiuni venezueleni sunt nord-americani, conform datelor guvernamentale, în timp ce China şi Rusia deţin la rândul lor o parte considerabilă.

În timpul discursului său săptămânal televizat, preşedintele Maduro a insistat duminică asupra faptului că Venezuela nu va declara niciodată default privind datoria sa externă, adăugând că strategia ţării este de a “renegocia şi refinanţa întreaga datorie”.

În plus, el a scos în evidenţă discuţiile cu aliaţii China şi Rusia – Venezuela datorează Chinei 28 miliarde de dolari şi Rusiei 8 miliarde. Moscova a acceptat deja să restructureze aproximativ 3 miliarde de dolari în credite.

Sancţiuni UE

Deşi situaţia este deja complicată, Uniunea Europeană a anunţat că a adoptat luni propriul ei set de sancţiuni, vizând persoanele “care sunt implicate în nerespectarea principiilor democratice sau a legii”.

Sancţiunile includ o interdicţie asupra vânzării de arme, precum şi restricţii de călătorie şi îngheţări de bunuri pentru persoanele considerate că au încălcat drepturile omului. Guvernul socialist din Caracas a criticat sancţiunile ca fiind “ilegale” şi “absurde”.

Sancţiunile UE au fost adoptate după ce blocul european a declarat că nu va recunoaşte Adunarea Constituantă a Venezuelei, o cameră de politicieni loiali preşedintelui Maduro care a fost numită în luna august cu scopul de a uzurpa puterile parlamentare. UE a afirmat că prin crearea acestei adunări “au fost afectate şi mai mult instituţiile democratice şi independente” din Venezuela.

Pe fondul presiunii internaţionale, mii de venezueleni au fugit în ţările învecinate şi peste 120 de persoane au fost ucise în protestele anti-guvernamentale care au avut loc până acum în acest an.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe