USR: Nu susţinem pragul valoric pentru abuzul în serviciu. Observăm discrepanţe din partea CCR

USR nu susţine introducerea unui prag valoric pentru infracţiunea de abuz în serviciu, argumentând că nu este obligatorie producerea unei pagube materiale, fiind suficientă vătămarea drepturilor sau intereselor legitime ale cetăţenilor, care nu poate fi întotdeauna cuantificată în bani.
Andrei Pricopie
09.06.2017

alte articole

Silviu Dehelean-USR (Epoch Times Romania)
Andrei Pricopie
09.06.2017

Uniunea Salvaţi România nu susţine introducerea unui prag valoric pentru infracţiunea de abuz în serviciu, iar dacă această soluţie legislativă va fi promovată, partidul va milita pentru instituirea unui prag valoric cât mai mic, în niciun caz la valorile vehiculate zilele acestea în spaţiul public de către diferiţi reprezentanţi ai puterii, reiese dintr-un comunicat remis vineri de formaţiunea înfiinţată de Nicuşor Dan.

"Considerăm că CCR este cea mai importantă instituţie a statului de drept, care garantează supremaţia Constituţiei şi domnia legii. Cu toate că procedura de numire a judecătorilor constituţionali are un caracter politic, misiunea acestora rămâne una tehnico-juridică, deciziile acestora ca membrii CCR având ca unic scop asigurarea democraţiei prin drept şi păstrarea ordinii constituţionale.

În acest context, observăm cu surprindere anumite disonanţe între unele decizii şi cel mai recent comunicat de presă al Curţii Constituţionale, cu privire la abuzul în serviciu", a declarat deputatul USR Silviu Dehelean, membru în Comisia juridică din Camera Deputaţilor.

"Fără să facem comentarii", cei din USR propun opiniei publice, spre comparaţie, diverse texte ale Curţii Constituţionale:

Momentul 1993 – Decizia 1/1993

"În primul rând, trebuie subliniat că nici un text de lege nu dă Curţii Constituţionale dreptul să dea dispoziţii Parlamentului să modifice anumite texte de lege, pentru că aceasta ar contrazice principiul separaţiei puterilor.

Curtea nu se poate suprapune Parlamentului. Fără îndoială că autorităţile publice care au funcţii în legiferare trebuie să se implice, dar această implicare este o problemă în care numai ele decid, în condiţiile prevăzute de Constituţie. Implicarea Curţii Constituţionale în domeniul legiferării (în afara situaţiilor prevăzute de art. 144 lit. a), b) şi h) din Constituţie) şi al politicii penale excede competenţei sale, fiind o imixtiune în competenţa altor autorităţi statale. Aceasta ar fi o abatere de la principiul de drept în sensul căruia în materie de competenţă legile sunt de strictă interpretare. Curtea Constituţională şi-ar aroga abuziv atribuţia de a prelungi în timp efectele unor dispoziţii legale abrogate, încălcând regulile de competenţă şi echilibrul puterilor ce rezultă foarte clar din dispoziţiile constituţionale.

Din moment ce Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului şi unica autoritate legiuitoare a ţării (art. 58 din Constituţie), Curtea Constituţională nu-l poate obliga la o anumită activitate, oricât de importantă ar fi problema cuprinsă într-o decizie."

Momentul 2016 – Decizia 405/2016

"În continuare, Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa, a statuat că Parlamentul este liber să decidă cu privire la politica penală a statului, în virtutea prevederilor art.61 alin.(1) din Constituţie în calitate de unică autoritate legiuitoare a ţării. Totodată, Curtea a reţinut că nu are competenţa de a se implica în domeniul legiferării şi al politicii penale a statului, orice atitudine contrară constituind o imixtiune în competenţa acestei autorităţi constituţionale (a se vedea Decizia nr.629 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.932 din 21 decembrie 2014).

Astfel, Curtea recunoaşte că, în acest domeniu, legiuitorul se bucură de o marjă de apreciere destul de întinsă, având în vedere că acesta se află într-o poziţie care îi permite să aprecieze, în funcţie de o serie de criterii, necesitatea unei anumite politici penale. Cu toate acestea, Curtea reţine că, deşi, în principiu, Parlamentul se bucură de o competenţă exclusivă în reglementarea măsurilor ce ţin de politica penală a statului, această competenţă nu este absolută în sensul excluderii exercitării controlului de constituţionalitate asupra măsurilor adoptate.

În concluzie, Curtea reţine că sarcina aplicării principiului „ultima ratio” revine, pe de-o parte, legiuitorului, iar, pe de altă parte, organelor judiciare chemate să aplice legea. Astfel, Curtea apreciază că responsabilitatea de a reglementa şi aplica, în acord cu principiul anterior menţionat, prevederile privind „abuzul în serviciu”, ţine atât de autoritatea legiuitoare primară/delegată (Parlament/Guvern), cât şi de organele judiciare – ministerul public şi instanţele judecătoreşti -, indiferent dacă subiectul activ este acuzat conform unor reguli speciale de acuzare sau unor proceduri penale ordinare."

Momentul 2017 – Comunicat de presa 8 iunie 2017

"(...) dată fiind natura omisiunii legislative relevate, instanţa constituţională nu are competenţa de a complini acest viciu normativ, întrucât şi-ar depăşi atribuţiile legale, acţionând în sfera de competenţă a legiuitorului primar sau delegat, aceasta fiind singura autoritate care are obligaţia de a reglementa pragul valoric sau intensitatea vătămării rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracţiunea de abuz în serviciu."

"Alegem să ne referim, totuşi, la declaraţiile Ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, care după o perioadă în care a rezistat cât a putut, pare că va accepta să renunţe la principiile sale şi la imaginea de profesionist pe care a dobândit-o ca judecător la CCR, reprezentant al României la Comisia de la Veneţia şi ca Ministru al Justiţiei în Guvernul Grindeanu. Fluctuaţiile de poziţie ale ministrului Tudorel Toader ne îngrijorează", arată USR.

Declaraţie Tudorel Toader aprilie 2017

"Avem în acel proiect de lege şi propunerea de modificare a abuzului în serviciu, actualul 297 din Codul Penal, şi nu voi stabili niciun prag. Nici maxim, nici minim. Eram judecător la Curte, sunt membru în Comisia de la Veneţia, dar legiuitorul naţional trebuie să respecte legea fundamentală. Legea fundamentală spune că reprezintă abuz fapta funcţionarului şi acolo nu se referă la un prag.

Îi laşi judecătorului libertatea de a aprecia ca o fapta de abuz, cu o anumită consecinţă păgubitoare, este infracţiune sau nu. De aceea, judecătorul are libertatea de apreciere, ţine seama de personalitatea, persoana făptuitorului, de gravitatea faptei, de împrejurarea ca este recidivist sau nu, de scopul, de mobilul faptei. Judecătorul poate să dea suspendare în executarea pedepsei, poate să amâne aplicarea pedepsei, după cum procurorul poate să renunţe la urmărirea penală".

Declaraţie Tudorel Toader iunie 2017

"Faţă de cele statuate, conţinutul infracţiunii de abuz în serviciu urmează a fi reconfigurat prin consacrarea unui prag valoric".

USR se opune pragului la abuzul în serviciu

Uniunea Salvaţi România nu susţine introducerea unui prag valoric pentru infracţiunea de abuz în serviciu, întrucât stabilirea prejudiciului pentru această faptă penală este de multe ori dificilă. Astfel, pentru ca o faptă să poată fi calificată drept abuz în serviciu, nu este obligatorie producerea unei pagube materiale, fiind suficientă vătămarea drepturilor sau intereselor legitime ale cetăţenilor, care nu poate fi întotdeauna cuantificată în bani.

"Sperăm ca odată cu publicarea textului efectiv al deciziei Curţii Constituţionale cu privire la introducerea unui prag valoric pentru infracţiunea de abuz în serviciu, să se lămurească dacă CCR a instituit sau nu obligaţii în sarcina Parlamentului. În acest moment avem un comunicat de presă care spune acest lucru şi avem o declaraţie a fostului preşedinte CCR, Augustin Zegrean, care ne asigură că Curtea Constituţională are doar o radieră şi nu un instrument de scris în faţa textelor de lege. De asemenea, sperăm ca ministrul Tudorel Toader să reziste presiunilor domnului Liviu Dragnea şi să facă un proiect de lege corect", a declarat deputatul USR Silviu Dehelean.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor