Universitatea Bucureşti, în grevă japoneză. Mircea Dumitru: Ne îndreptăm spre o dictatură "luminată" [Video]

Guvernul îşi subordonează toate instituţiile care au un anumit statut de autonomie, a opinat, marţi, rectorul Universităţii Bucureşti, în cadrul unui interviu acordat Epoch Times, pe fundalul uriaşului scandal creat de decizia Ministerului Educaţiei de a le tăia drastic universităţilor prestigioase sute de locuri finanţate de la buget (UB fiind cea mai lovită dintre ele) pentru a le împărţi apoi "cu generozitatea boierilor medievali noilor cetăţi de scaun ale învăţământului universitar românesc."

Protest la Universitatea Bucureşti

Potrivit lui Mircea Dumitru, tăierea locurilor de la universităţile care - n.r. - culmea coincidenţei, nu au aplaudat numirea lui Valentin Popa în fruntea Ministerului Educaţiei - se înscrie într-un anumit simptom, şi anume, acela al unei atitudini care duce "spre un fel de totalitarism":

"Pentru mine simptomul este altul şi se vede, de fapt, în tot actul de guvernare din ultimii ani: (...) Guvernul îşi subordonează toate instituţiile care au un anumit statut de autonomie, de independenţă, care pot să decidă cu privire la politicile interne.

Universităţile moderne funcţionează pe principiul autonomiei universitare. Acest principiu nu intră în contradicţie cu finanţarea publică, pentru că universităţile mari ale României sunt universităţi publice şi este datoria statului să finanţeze programele acestea, pentru că noi facem educaţie şi formare a specialiştilor de care are nevoie societatea românească. Dar ceea ce urmăresc să facă, inclusiv că (...) ministrul Educaţiei le spune studenţilor că va solicita universităţilor să folosească fondurile proprii - soldurile, cum sunt ele numite - pentru a creşte anumite alocaţii pentru bursele studenţeşti, pentru cheltuieli pe care le avem cu problemele sociale ale studenţilor.

Noi suntem de acord să facem acest lucru, şi am şi făcut la Universitatea Bucureşti, avem un program de burse ocazionale, dar în momentul în care vom fi obligaţi ca toate aceste solduri care reprezintă bani pe care noi i-am economisit sau pe care i-am câştigat din proiecte de cercetare, vor fi folosiţi de către Guvern pentru a plăti anumite activităţi pe care Guvernul trebuie să le susţină financiar, asta înseamnă că universităţile vor fi lipsite de orice fel de bază financiară pentru autonomie. Cu alte cuvinte, simptomul este acesta al unei atitudini care duce spre un fel de totalitarism în care Guvernul să decidă finalmente ce se întâmplă în fiecare universitate publică, inclusiv câte locuri ar trebui să avem la Facultate de Drept. (...)

Deci Guvernul şi ministrul Educaţiei, care e specialist în domeniul ingineresc, le spun colegilor mei de la Facultatea de Drept câte locuri trebuie alocate. Deci acolo vom ajunge, la un fel de dictatură "luminată", ca să spun aşa, luminată cu ghilimelele de rigoare, în care Guvernul ne va spune câte locuri trebuie să avem la Drept, câte la Biologie şi aşa mai departe.(...) Deci asta este interpretarea actelor guvernamentale pe care le-am constatat în ultima vreme, inclusiv cele care ţin de salarizare", a explicat Mircea Dumitru.

Ministrul Educaţiei ceartă Universitatea din Bucureşti tocmai pentru că respectă legea

Referitor la faptul că ministrul Educaţiei le-a spus studenţilor nemulţumiţi de modul în care au fost alocate locurile finanţe de la buget că Universitatea din Bucureşti are 900 de locuri bugetate nerepartizate care ar putea fi oferite celor care sunt la studii cu taxă, plus alte 700 la locurile de master, şi a acuzat lipsa unor proceduri interne în favoarea studenţilor, profesorul Mircea Dumitru a arătat că, practic, ministrul Educaţiei cere Universităţii să încalce legea.

"Dl. ministru Popa ceartă Universitatea din Bucureşti tocmai pentru că respectă legea. Deci aş putea spune că implicaţia este aceea că instigă la nerespectarea legii! Vorbeşte de acele locuri pe care noi le declarăm ca fiind neocupate, dar nu precizează că aceea este o obligaţie legală a tuturor universităţilor publice din România, de a informa ministerul de 2 ori pe an şi de a transmite pe platforma Institutului de Statistică aceste date şi de a arăta cum anume, după începerea anului universitar, locurile pe care le-am primit de la buget sunt folosite.

În cazul în care anumiţi studenţi decid să nu continue studiile, părăsesc forma respectivă de şcolaritate, noi suntem obligaţi să anunţăm acest lucru. Dacă nu anunţăm este ilegal, este folosirea ilegală a unor fonduri. Ceea ce face Universitatea Bucureşti, alături de toate celelalte universităţi publice, este ca până la începerea anului universitar, până la momentul când se fac înmatriculările studenţilor, până la 1 octombrie, potrivit unor proceduri interne şi potrivit unor aprobări legale pe care Universitatea le primeşte de la Ministerul Educaţiei, se poate face o redistribuire internă, pe programe de studiu, dacă anumite programe de studiu nu îşi ocupă locurile bugetate la admitere.

Dar până la începerea anului universitar! După 1 octombrie este complet ilegal să faci astfel de reajustări interne şi să transferi locuri nefolosite de la un program la altul. De ce e ilegal? Pentru că legea ne cere ca înmatricularea studenţilor să se facă pe programe de studii, iar principiul european al folosirii banilor publici în învăţământul superior este acela care a fost rezumat foarte bine "banii se duc după studenţi". Deci am un student pe care l-am înmatriculat, să zic la ştiinţe politice, dacă acel student înmatriculat la ştiinţe politice nu îşi continuă studiile la licenţă sau master trebuie să declar locul acela ca fiind vacant! Nu am voie să redistribui bugetul la matematică sau la fizică! Dacă domnul ministru Popa ne spune că aceasta este o practică în învăţământul superior, poate ar trebui Curtea de Conturi să pună nişte întrebări cu privire la această practică şi să ne spună în ce calitate, care e baza legală potrivit căreia dl ministru al Educaţiei cere Universităţilor să nu respecte legea", a concluzionat profesorul Dumitru.

Simfonia Lalelelor sau cum şi-a pus politicul amprenta pe minţile oamenilor

În opinia fostului ministru, interferenţa politicului în Educaţie s-a văzut foarte limpede şi la Piteşti, unde, cu ocazia Simfoniei Lalelelor, elevi şi copii de grădiniţă au fost scoşi să defileze spre satisfacţia premierului şi a altor două doamne ministru, iar o fetiţă de 3 ani a fost obligată să facă tumbe pe ciment.

"Reflexul acesta de obedienţă, de servilism pe care-l au ... şi cu siguranţă asta s-a întâmplat acolo... În primul rând inspectorii şcolari, directorii.. este absolut dizgraţios şi nu am văzut nicio reacţie nici din partea părinţilor, nici din partea autorităţilor statului care trebuie să-i protejeze pe copii. Ce se întâmplă acolo e în afara istoriei.(...)

În momentul în care îi ţii captivi pe oameni şi le cultivi acest sentiment puternic de obedienţă, de servilism politic, sigur, îi ai în mână atunci când, o dată la 4 ani, îi chemi la vot. Îi ţii captivi într-un astfel de model de guvernanţă, de folosire discreţionară a banului public, ăsta este mecanismul, un mod de a şterge din mintea omului că poate să aibă şi alte opţiuni că poate să se gândească că viitorul copiilor noştri poate fi construit şi astfel, e un mod de a ţine captivă istoria acestei ţări", a explicat rectorul UB.

Menirea civică şi politică a învăţământului: Aceasta este o menire pe care şcoala nu reuşeşte în momentul de faţă să o îndeplinească

Pe de altă parte, şcoala a eşuat în menirea ei de a-i învăţa pe copii care sunt drepturile lor, că trebuie să le apere, cum trebuie să îşi promoveze punctele de vedere şi idealurile, a mai explicat Mircea Dumitru, întrebat fiind ce poate face şcoala pentru ca generaţiile ce vin din urmă să iasă la vot, să-şi folosească discernământul şi să aleagă politicieni care lucrează pentru oameni, nu contra lor...

"Dacă unii oameni au decis să nu voteze, probabil că s-au gândit că nu au ce să voteze, sigur, rezultatul, zicem noi, este mai rău decât dacă ar fi hotărât să voteze, totuşi. Cei care au decis să nu voteze probabil că nu au găsit atrăgătoare niciunul din programele politice sau personalităţile care s-au angajat în lupta politică.

Dar (...) oamenii şcolii trebuie să le deschidă mintea copiilor, să îi lumineze, să le explice că, într-adevăr, trebuie să se angajeze în politică în sens general, nu neaparat că fiecare trebuie să ne înscriem într-un partid şi să facem politica activă a acelui partid. Dar să înţelegem că politica este cea care guvernează Cetatea şi dacă noi nu ne ocupăm de politică măcar o dată la 4 ani spunând clar care sunt opiniile noastre, după aceea se ocupă politica de noi într-un mod care de cele mai multe ori nu ne face plăcere. Este însă foarte greşit ca un profesor care are autoritatea prezenţei sale la catedră în faţa elevilor care sunt mai tineri este greşit să le impună anumite vederi politice elevilor sau studenţilor săi. Şi mi se pare că e total în dezacord cu menirea unui profesor să se folosească de puterea epistemică asupra studenţilor să le influenţeze voinţa politică. Nimeni nu-şi trăieşte viaţa prin delegaţie, fiecare este obligat într-un fel faţă de sine să îşi formuleze opiniile, să îşi urmărească ţelurile, valorile, idealurile în viaţă ori şcoala trebuie să îi ajute să îşi clarifice aceste lucruri. Şi atunci, sigur, generaţiile viitoare care vor fi mai bine aşezate într-o astfel de democraţie cred că vor avea o influenţă mai mare.

(...) Şi în gimnaziu şi în liceu elevii americani sunt învăţaţi care sunt drepturile lor, care este constituţia Americii, cum trebuie să se apere, cum trebuie să îşi promoveze punctele de vedere, idealurile, ceea ce şcoala românească nu prea a făcut. Deci exact această menire civică, politică în sensul cel mai bun şi larg pe care ar trebui să o aibă instituţia şcolii, exact aceasta nu este servită. Şi ce se întâmplă este că încă din cursul primar elevii sunt îndopaţi literalmente cu teme pe care nu le termină niciodată, stau toată ziua şi fac teme peste teme fără să reflecteze puţin asupra a ceea ce se va întâmpla cu ei, cu viitorul lor, cu familiile lor, cu părinţii lor, ce se întâmplă cu aceste instituţii ale noastre care eşuează de multe ori, aceasta este o menire pe care şcoala nu reuşeşte în momentul de faţă să o îndeplinească", a declarat fostul ministru.

Mesajul lui Mircea Dumitru către tineri

"Acum câteva zile am avut un curs cu cei de la Drept (...) Singurul meu îndemn a fost unul stoic, am spus că în astfel de momente trebuie să rezişti şi până la capăt să lupţi pentru idealul tău. Şi le-am oferit aşa din superba înţelepciune a lui Nicolae Iorga, care îmi aduc eu aminte aşa, poate mai vag, poate nu e foarte exact ceea ce spun, dar într-un aforism superb, Iorga spunea că în cetatea dreptăţii tale poţi fi înfrânt, dar învins, niciodată", este mesajul cu care şi-a încheiat rectorul Universităţii Bucureşti interviul.

Interviul integral în care dl Mircea Dumitru trece în revistă "bolile" de care suferă învăţământul românesc, vorbeşte despre relaţia politicului cu domeniul Educaţiei etc., îl puteţi urmări în materialul video.