Un robot subacvatic relevă bogăţia vieţii din Oceanul Antarctic (video)

Antarctica
Antarctica (captură video)

Un robot subacvatic a scos la iveală o lume prosperă sub gheaţa din Antarctica, plină de bureţi sub formă de cocos, viermi asemănători cu păpădia, alge roz şi stele de mare.

Imaginile au fost înregistrate de o cameră video ataşată pe un Vehicul Subacvatic Telecomandat - cunoscut în mod obişnuit ca ROV, special conceput pentru activităţi subacvatice desfăşurate în general la adâncimi mari - acţionată de către oamenii de ştiinţă sub gheaţa marină în O'Brien Bay, în apropiere de staţia de cercetare Casey din Antarctica de Est.

Biologul de la Australian Antarctic Division, Glenn Johnstone, a declarat că imaginile prezentate în videoclipul de mai sus au fost imortalizate în timp ce oamenii de ştiinţă recuperau un arhivar de date SeapHox ph, care înregistrează aciditatea, oxigenul, salinitatea şi temperatura apei de mare pe o bază orară, din luna noiembrie 2015.

„Când ne gândim la mediul marin din apropierea coastei Antarcticii, speciile emblematice, cum ar fi pinguinii, focile şi balenele, de multe ori fură lumina reflectoarelor”, a spus Johnstone.

„Acest material relevă un habitat productiv, colorat, dinamic şi plin de o mare varietate de biodiversitate, inclusiv bureţi, păianjeni de mare, arici de mare, castraveţi de mare şi stele de mare. Aceste comunităţi trăiesc în apă cu o temperatură de -1,5 °C pe tot parcursul anului şi sunt acoperite cu gheaţă marină de 1,5 m grosime, pe parcursul a 10 luni din an.”

„Ocazional, un iceberg se poate mişca şi poate distruge o comunitate, dar, totodată, gheaţa marină oferă protecţie împotriva furtunilor furioase de la suprafaţă, ceea ce creează un mediu relativ stabil în care biodiversitatea poate înflori.”

Johnstone a declarat că oamenii de ştiinţă abia acum încep să înţeleagă complexitatea incredibilă a biodiversităţii şi a ecosistemelor din apropierea coastei Antarcticii şi ameninţările cu care se confruntă în viitor.

Proiectul Australia’s Antarctic Program aparţine experimentului conceput pentru a determina impactul de acidifiere a oceanelor asupra comunităţilor de pe fundul mării din Oceanul Antarcticii sub creşterea emisiilor de dioxid de carbon.

Liderul proiectului, Johnny Stark, de la Australian Antarctic Division, a declarat că un sfert din dioxidul de carbon emis în atmosferă este absorbit de ocean, ceea ce conduce la creşterea acidităţii. „Dioxidul de carbon este mult mai solubil în apă rece. Apele polare se acidifiază dublu în comparaţie cu regiunile tropicale sau temperate, astfel încât aceste ecosisteme sunt printre primele afectate de acidifierea oceanelor”, a relatat Stark într-o declaraţie.

„Cercetările arată că, în viitor, algele roz încrustate, cunoscute sub numele de alge coraline crustoase, pot să scadă în dimensiune într-un ocean mai acid, deoarece încorporează calciu în structura lor, iar acest lucru devine mai dificil pentru organisme odată cu creşterea acidităţii apei de mare. Antarctica poate fi unul dintre primele locuri în care se văd efectele nocive ale acidifierii oceanelor asupra acestor organisme”, a spus el.

„Chiar şi micile schimbări în momentul ruperii gheţii marine pot modifica componenţa comunităţilor în aceste ape de coastă puţin adânci, astfel că, acum încercăm să înţelegem ce alte efecte ar putea avea loc într-un ocean acidifiat”, a spus Stark.

Surse: Australian Antarctic Division: Leading Australia’s Antarctic Program (Rare glimpse into Antarctic underwater), You Tube

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Societate, cultură