Un parc naţional, în pericol. Expert european găseşte dovezi clare ale încălcării legii

Aflat în vizită în România, europarlamentarul Thomas Waitz avertizează: "Dacă vom fi martori la o continuă deteriorare, atunci Curtea Europeană de Justiţie trebuie să intervină".
Pădure
Pădure (Pixabay.com)

Ce se întâmplă în 2/3 din Parcul Naţional Domogled nu urmăreşte scopul protejării naturii, ci mai degrabă profitul financiar, a atras atenţia luni, în cadrul unei conferinţe de presă, europarlamentarul Thomas Waitz, aflat în vizită în România.

"Ministerul trebuie să formuleze linii directoare clare pentru Romsilva, în conformitate cu legea română şi legea europeană Natura 2000. Trebuie să fie îmbunătăţite controalele stricte pentru a verifica dacă aceste legi sunt aplicate în teren. Dacă nu se întâmplă acest lucru, Curtea Europeană de Justiţie trebuie să intervină", a declarat europarlamentarul.

Thomas Waitz, membru al Comisiilor pentru agricultură, pesticide şi petiţii din Parlamentul European şi reprezentant al Partidului Verde Austria, a efectuat o vizită în România pentru a evalua situaţia protecţiei pădurilor virgine româneşti şi a parcurilor naţionale, în calitate de membru al Parlamentul European.

De asemenea, vizita sa a avut drept scop încercarea de a clarifica zona gri a exploatării forestiere ilegale din România.

Thomas Waitz a vizitat săptămâna trecută Parcul Naţional Domogled, cel mai mare din cele 13 parcuri naţionale din România, pentru a afla dacă afirmaţiile potrivit cărora moştenirea naturală este distrusă sunt adevărate.

Principalele descoperiri din teren ale europarlamentarului:

"Am vizitat o parte a Parcului Naţional Domogled, care a fost sub managementul Romsilva. Am găsit dovezi clare ale încălcării legii româneşti şi europene existente. De exemplu, am văzut în pădure drumuri de tractor cu o lăţime de 5 până la 8 metri, deşi normele în vigoare spun că acestea nu ar trebui să fie mai mari de 4 metri. Mai mult, am putut observa că nu numai buştenii au fost transportaţi, ci şi copaci întregi cu ramuri, între 30 şi 35 de metri lungime! Acest lucru este împotriva legii şi cauzează grave vătămări ale marginilor de drum; am observat foarte multe pagube la scoarţa copacilor din jur. Ramurile nu au fost lăsate în pădure, ci au fost aruncate lângă drumul forestier, în vale. Exploatarea a fost realizată de o companie privată de exploatare forestieră, Romsilva nu a controlat această exploatare".

Directorii Romsilva, care s-au întâlnit cu oficialul, au recunoscut că situaţii precum cele descoperite de Thomas Waitz şi echipa sa înseamnă o pierdere a controlului şi că e nevoie ca aceste companii de cherestea să fie controlate mai mult de către Parcul Naţional/ Romsilva, dar şi de minister. În caz de încălcare a legii, trebuie să urmeze sancţiuni.

În plus, Thomas Waitz a vizitat părţi ale parcului naţional care se află în aşa-numitele zone tampon, lângă situl de patrimoniu mondial UNESCO şi care sunt, de asemenea, exploatate economic.

"Ceea ce am văzut la faţa locului este exploatarea intensivă a pădurilor, făcută profesional. Aceasta ar fi o modalitate sustenabilă de a face silvicultură intensivă dacă am uita că acest lucru se întâmplă într-un parc naţional! Aşa-numită < a managementului parcului naţional înseamnă că obiectivul lor nu este de a proteja biodiversitatea sau de a proteja pădurea, ci de a se asigura că este posibil să se facă profit permanent din pădure - acum şi în viitor. În caz contrar, ei nu ar tăia fagi bătrâni de până la 400 de ani sub pretextul de a obţine <, aşa cum a afirmat unul dintre oamenii de la Romsilva.

Parlamentul European urmăreşte foarte atent situaţia parcurilor naţionale din România şi gestionarea acestui domeniu. Dacă nu vom observa îmbunătăţiri substanţiale în gestionarea parcurilor naţionale şi a siturilor Natura 2000 şi dacă vom fi martori la o continuă deteriorare, atunci Curtea Europeană de Justiţie trebuie să intervină", a afirmat Thomas Waitz.

Principalele probleme sesizate de Waitz

Potrivit Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii, cu privire la legile pe tema parcurilor naţionale, minim 75% din suprafaţa parcului naţional trebuie să fie protejată strict. În Domogled, doar 50% din suprafaţă este protejată, iar jumătate din această arie protejată este formată din pietre sau păşuni, deasupra liniei de copac.

Potrivit europarlamentarului, noile drumuri forestiere mari de tractor sunt construite pentru a explora şi exploata chiar şi părţi mai extinse ale pădurilor încă neatinse/ virgine, în loc să extindă zonele protejate.

În zonele tampon, obiectivul Romsilva nu este protejarea pădurilor cu valori ridicate de conservare, ci mai degrabă obţinerea de profit. Cum este posibil ca Romsilva să facă "gestionarea normală a pădurilor" în parcul naţional şi acest lucru să fie permis în continuare, mai întreabă Waitz.

Europarlamentarul Thomas Waitz a cerut impunerea unor măsuri imediate pentru protecţia Parcului Naţional:

1. Zona rămasă a Parcului Naţional - cel puţin 75% - trebuie protejată imediat.

2. Toate activităţile din Parcul Naţional trebuie adaptate la legislaţia europeană şi trebuie să respecte orientările Natura 2000.

3. Romsilva şi Ministerul trebuie să formuleze şi să controleze orientări clare pentru companiile implicate în activităţi economice în pădure.

4. Se impun sancţiuni severe celor care nu respectă legea aplicabilă şi exploatează pădurea.

Reamintim că parcul naţional Domogled, cu 62.000 de hectare, este cel mai mare dintre cele 13 parcuri naţionale din România şi cel mai distrus dintre toate. Domogled făcea parte din ultimul Peisaj Forestier Intact din zona temperată temperată a Europei, un statut pierdut în ultimii 3 ani, din cauza exploatării intense a pădurii sale intacte.

Potrivit unei investigaţii realizate de ONG-ul Agent Green şi Fundaţia EuroNatur, parte dintr-o campanie internaţională numită Save Paradise Forests, "aproape niciunul dintre parcurile naţionale din România nu îndeplinesc criteriile internaţionale de conservare, prin care ar trebui să prioritizeze obiectivele de conservare în cadrul planurilor de management şi să interzică exploatarea industrială a resurselor".

"Zonele mari de păduri din parcurile naţionale româneşti sunt pur şi simplu situri comerciale de exploatare forestieră, care nu diferă de zonele forestiere cu exploatare forestieră din afara zonelor protejate. Exploatarea se face cu aprobarea administraţiilor parcului naţional şi cu aprobarea completă a Guvernului României. Problema protecţiei pădurilor în parcurile naţionale este dezbătută de mulţi ani în România. Cu toate acestea, continuă exploatarea pădurilor virgine în parcurile naţionale şi alte zone protejate. Şi nu există niciun semn de schimbare în viitor. Actualul guvern nu a manifestat niciun angajament de a îmbunătăţi protecţia acestui important patrimoniu natural al Europei", arată sursa citată.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Știință