UE are ambiţii mari pentru regiunea Dunării, dar nu şi finanţare suplimentară

Colonie de pelicani langa satul Partizani, bratul Sulina
Colonie de pelicani langa satul Partizani, bratul Sulina (ADRIAN SILISTEANU / AFP / Getty Images)

Pe baza modelului 'Strategia Mării Baltice', UE este pe cale să lanseze o nouă politică 'macro-regională' pentru cele 10 ţări riverane la Dunăre, fără a angaja bani suplimentari pentru aceasta, relatează EUObserver în ediţia de luni.

'Cred că în câţiva ani, această iniţiativă va îmbunătăţi mobilitatea, biodiversitatea, calitatea apei, protecţia împotriva inundaţiilor, cercetarea, inovarea şi securitatea', a declarat luni şeful Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, în cadrul unui summit dedicat noii strategii UE pentru regiunea Dunării.

Barroso a declarat că documentul privind noua politică, care va fi prezentat de către Comisie în timp de o lună, va ajuta statele riverane să îşi coordoneze mai bine utilizarea fondurilor UE existente, în valoare de 95 miliarde de euro pentru perioada 2007-2013.

'Acestea pot fi, de asemenea, completate prin subvenţii şi împrumuturi de la Banca Europeană de Investiţii şi de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare', a adăugat el.

Cu toate acestea, spre deosebire de 'Strategia Mării Baltice', care se aplică doar statelor UE, acest document va include, de asemenea, statele non-UE din bazinul hidrografic al Dunării, care se întinde pe o lungime de 3.000 de kilometri: Serbia, Croaţia, Moldova şi Ucraina - o mişcare în care Barroso vede o 'posibilitate de a crea legături mai strânse şi mai directe cu UE, de a avea contacte directe, de a coopera şi de a-şi pregăti viitorul lor împreună.'

Facilitarea traficului naval, curăţarea râului extrem de poluat şi îmbunătăţirea legăturilor regionale prin poduri, autostrăzi şi legături de tren mai bune sunt unele dintre proiectele care ar putea fi incluse în strategie.

Pentru politicienii din regiunea lovită de criză, găsirea co-finanţării necesare şi menţinerea angajamentului politic vor fi principalele provocări pentru ca această politică să aibă succes.

'Nu este uşor, după o criză financiară şi economică, să găsim resursele necesare pentru proiectele majore de infrastructură', a declarat preşedintele român Traian Băsescu care a găzduit evenimentul.

Preşedintele Băsescu, un fost căpitan de navă, vede în dezvoltarea transportului naval dimensiunea economică cea mai importantă a fluviului Dunărea, subliniind în acelaşi timp că acest domeniu este sub-utilizat.

Deşi Dunărea formează o graniţă naturală între România şi Bulgaria pe o întindere de 470 de kilometri, Băsescu a subliniat că există doar un singur pod care leagă cele două ţări, un al doilea fiind în construcţie de mai multe decenii.

Pe de altă parte, ambele state sunt de departe ţările cu cea mai mare întârziere în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor structurale ale UE, cea mai importantă parte a bugetului comunitar destinată să ajute regiunile mai sărace să prindă din urmă restul UE.

Cu toate acestea, România şi-ar dori să vadă fondurile UE atribuite direct Strategiei Dunării, aşa cum se întâmplă în cazul regiunilor din jurul Mării Baltice.

Într-un documentar din 2001, intitulat 'This Is It', regizorul român Thomas Ciulei a descris condiţiile extreme de viaţă în care trăiau persoanele blocate în părţile mai puţin turistice din Delta Dunării - o rezervaţie naturală în care trăiesc pelicani şi alte păsări rare. Dincolo de pescuitul cu undiţe rupte, de creşterea de porci pe terenurile sterpe şi de consumul de alcool pur, nu există practic nimic altceva de făcut pentru locuitorii din această zonă.