Turcia îşi repatriază tot aurul din SUA în încercarea de a renunţa la dolar

(Getty Images)

După ce Venezuela, Germania, Austria şi Olanda şi-au repatriat în ultimii ani o parte substanţială (dacă nu chiar în întregime) a aurului lor fizic păstrat în sediul Federal Reserve (Fed) din New York sau în alte bănci centrale occidentale, cu o lună în urmă Turcia a anunţat că a decis de asemenea să îşi repatrieze aurul stocat la US Federal Reserve şi să îl livreze Bursei de Schimb din Istanbul, potrivit rapoartelor publicate de ziarul turcesc Yeni Safak.

Nu ar fi prima dată când Turcia a cerut Fed din New York să trimită aurul în ţară: în ultimii ani, Turcia a repatriat 220 de tone din străinătate, dintre care 28,7 tone au fost repatriate SUA în 2017, potrivit website-ului de ştiri Zero Hedge.

Iar acum, potrivit unui raport al publicaţiei suedeze Schweiz am Wochenende, Banca Centrală a Turciei îşi retrage toate rezervele de aur din SUA din cauza “situaţiei politice tensionate”. Totuşi, într-o mişcare bizară, în loc să transporte aurul fizic în Istanbul, după cum a anunţat presa turcă în luna aprilie, ziarul elveţian a precizat că aproximativ 19 tone de aur turcesc sunt stocate acum la Banca Reglementelor Internaţionale (BRI) din Basel, Elveţia.

Nu se cunoaşte exact de ce şi-a mutat Turcia aurul de la Fed din New York la sediul BRI, ale cărei tendinţe istorice de “a aplica ipoteca de rang 2 asupra aurului” au fost bine documentate de-a lungul anilor.

Conform celor mai recente date ale Fondului Monetar Internaţional, rezervele totale de aur ale Turciei sunt estimate la 596 de tone în luna mai, cu 5 tone mai mult decât în luna aprilie, şi cu o valoare de puţin sub 23 miliarde de dolari, valoare ce a crescut cu 40% în ultimul an. Astfel, Ankara devine cel de-al 11-lea deţinător de aur fizic din lume, după Olanda şi înaintea Indiei.

Repatrierea aurului de către Turcia are loc într-un moment sensibil pentru moneda turcă, lira suferind pierderi în ultima lună. Săptămâna trecută, lira a înregistrat cel mai scăzut raport de până acum în faţa dolarului, pe fondul unei inflaţii de două cifre în Turcia şi în condiţiile în care Banca Centrală a ţării continuă să fie alarmată de acţiunile preşedintelui Recep Tayyip Erdogan şi refuză să crească ratele.

Între timp, Erdogan a adoptat o poziţia dură împotriva dolarului americani, criticând creditele în dolari şi susţinând că, în schimb, creditele internaţionale ar trebui să fie acordate în aur.

“Am făcut o sugestie la o întâlnire G20. Am întrebat: De ce acordăm toate creditele în dolari? Haideţi să folosim o altă valută. Sugerez că creditele ar trebui să fie bazate pe aur”, a afirmat liderul turc într-un discurs susţinut la deschiderea Congresului Global al Antreprenorilor în Istanbul în 16 aprilie, conform ziarului Hürriyet.

În ceea ce părea să fie un apel pentru adoptarea unui standard în aur, preşedintele turc a adăugat că “prin intermediul dolarului lumea se află mereu sub presiunea schimbului valutar. Ar trebui să salvăm statele şi naţiunile de la această presiune”.

Cu alte cuvinte, cea mai recentă scuză a lui Erdogan pentru prăbuşirea lirei turceşti este aceea că nu există suficient aur fizic în Turcia pentru a lansa o monedă susţinută de aur. Iar acum, în condiţiile în care Turcia tocmai şi-a repatriat şi mai mult aur din New York (chiar dacă acesta a ajuns în mod misterios în Basel), Erdogan va putea să lanseze o monedă susţinută de aur dacă va dori acest lucru. Din păcate, după cum a afirmat Zero Hedge în luna aprilie, “toate semnele arată că aurul a fost repatriat doar pentru a fi jefuit şi depozitat fără întârziere în seifuri offshore de către oligarhii aflaţi la conducerea” ţării.

Luând în considerare aceste lucruri, unii se întreabă dacă Erdogan nu a încheiat o înţelegere cu BRI pentru a “livra” aurul Turciei în Basel, furnizând astfel o parte din metalul galben mult dorit într-o lume în care lipsurile globale continue de aur au forţat diverse bănci să renunţe în ianuarie 2015 la a mai raporta rata forward a aurului (GOFO), care este un indicator al deficitului de aur fizic.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Economie