Tudorel Toader, după avizul negativ al CSM pe legile Justiţiei: "Au intrat în şedinţă cu opinii exprimate anterior!"

Unii nu doresc reformarea sistemului, unii doresc să rămânem în paradigma în care ne aflăm astăzi, a acuzat Tudorel Toader, după ce CSM a dat aviz negativ controversatului său proiect de modificare a legilor Justiţiei.
Tudorel Toader(Ministrul Justitiei),
Tudorel Toader(Ministrul Justitiei), (Florin Chirila/Epoch Times)

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat joi, după ce Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ controversatului său pachet de modificări ale Legilor Justiţiei, că nu s-a dus la şedinţa în care a fost dezbătut proiectul, căci ştia dinainte care va fi rezultatul. De asemenea, Toader a acuzat că unii "nu doresc reformarea sistemului".

"Au intrat în şedinţă cu opinii exprimate anterior. Au venit la dezbatere cu hotărâri luate anterior. Au spus că votul va fi negativ. Iar eu nu estimam, ci ştiam acest lucru. Ştiam din toate dezbaterile legate de legile justiţiei şi opiniile exprimate cu ocazia vizitei comisiei MCV. Cunoşteam condiţiile dânşilor şi aproape sunt public cunoscute opţiunile pe care unii sau alţii le au. Prin urmare, absenţa mea a fost deliberată din aceste două motive. Unul, le cunoşteau opţiunile, al doilea, dânşii cunoşteau opţiunea mea, pentru că eu aş fi susţinut proiectul pe care l-am trimis spre avizare. Am convingerea că argumentele de astăzi aveau efect zero, dacă ei au exprimat opţiunile pe care le au”, a declarat Tudorel Toader la Antena 3.

Nu în ultimul rând, pe fundalul respingerii proiectului său, Toader a acuzat că unii nu doresc reformarea sistemului:

„Concluzia este mai veche şi anume a faptului că unii nu doresc reformarea sistemului. Unii doresc să rămânem în paradigma în care ne aflăm astăzi, că e bine aşa”, a mai spus ministrul Justiţiei.

Reamintim că modificările legilor Justiţiei au fost criticate atât de societatea civilă, care le-a văzut ca pe un atacptroversate propuneri făcute de ministrul Tudorel Toader au fost trecerea Inspecţiei Judiciare în subordinea Ministerului Justiţiei - aceasta în condiţiile în care ministrul este numit politic, excluderea preşedintelui României din procedura de numire a şefilor DNA, DIICOT şi procurorului general, înfiinţarea unei direcţii speciale în Parchetul General care să se ocupe cu anchetarea magistraţilor, precum şi crearea posibilităţii ca procurorii şefi să poată interveni în anchetele procurorilor din subordine şi pe fond, nu doar pe formă. Practic, multe persoane au văzut pachetul de legi drept un instrument pentru aservirea cvasitotală a Justiţiei.