Toamna referendumurilor: Regiunile italiene Lombardia şi Veneto votează pentru o autonomie mai mare [UPDATE]

După regiunea spaniolă Catalonia, două regiuni bogate ale Italiei desfăşoară propriile referendumuri, dar nu pentru obţinerea independenţei, ci pentru o autonomie extinsă – ca şi în cazul catalanilor, care ar putea pierde în final drepturile de care s-au bucurat până acum.
Preşedintele regiunii italiene Lombardia, Roberto Maroni.
Preşedintele regiunii italiene Lombardia, Roberto Maroni. (Captură Foto)

UPDATE: Conform primelor sondaje, aproximativ 90% dintre alegători au declarat că doresc ca autorităţile regionale să solicite autorităţilor centrale mai multă autonomie.

Două dintre cele mai bogate regiuni ale Italiei desfăşoară astăzi referendumuri în cadrul cărora alegătorii sunt întrebaţi dacă doresc o autonomie mai mare.

Lombardia, unde se află capitala financiară a Italiei, Milano, şi regiunea Veneto, cu capitala la Veneţia, asigură aproximativ 30% din avuţia naţională.

Guvernatorii ambelor regiuni aparţin Ligii Nordice, care a susţinut de mult timp că nordul Italiei subvenţionează sudul mai sărac al ţării.

O victorie a taberei DA este aşteptată la ambele referendumuri, rezultatele nu au însă o natură obligatorie.

Guvernul central de la Roma susţine că referendumurile sunt inutile deşi sunt permise pe baza Constituţiei italiene.

Totuşi, referendumurile italiene sunt foarte diferite de criza din Spania, unde una dintre cele mai bogate regiuni, Catalonia, a desfăşurat un referendum privind independenţa în 1 octombrie, în ciuda faptului că cea mai înaltă instanţă a ţării a decis că votul este ilegal.

Madridul a interzis referendumul şi a încercat să oprească votul, confiscând buletine de vot şi desfăşurând forţe de poliţie la secţiile de votare.

Forţele de securitate spaniole au fost intens criticate pentru că au folosit forţa, inclusiv gaze lacrimogene în timpul referendumului, fiind rănite sute de persoane. De asemenea, forţele de ordine au tras cu gloanţe de cauciuc asupra manifestanţilor în faţa unei secţii de votare din Barcelona.

Drept răspuns, guvernul spaniol plănuieşte să impună o guvernare directă, iar sâmbătă premierul spaniol Mariano Rajoy a cerut Parlamentului să îi acorde puteri extraordinare pentru a putea forţa liderii catalani să înceteze programul separatist.

“Nu în Sicilia”

Preşedintele regiunii Lombardia, Roberto Maroni, a urmărit să distanţeze însă votul italian de situaţia din Spania.

“Nu suntem Catalonia”, a declarat ei pentru Reuters în Milano.

“Rămânem în interiorul naţiunii italiene cu o autonomie mai mare, în timp ce Catalonia doreşte să devină cel de-al 29-lea stat al Uniunii Europene. Noi, nu. Nu pentru moment”.

Una dintre principalele plângeri ale regiunii este aceea că trimit mult mai multe impozite la Roma, faţă de sumele pe care le primesc înapoi sub formă de cheltuieli publice, precizând că doresc să înjumătăţească suma.

Lombardia, a afirmat Maroni, plăteşte anual cu 54 miliarde de euro mai mult decât primeşte, iar în cazul regiunii Veneto această cifră este de aproximativ 15,5 miliarde de euro.

Unii critici susţin că voturile reprezintă o cascadorie pentru a creşte sprijinul pentru Liga Nordică de aripă dreapta înaintea alegerilor generale de anul viitor.

De asemenea, aceşti critici se opun faptului că milioane de euro vor fi cheltuiţi pe referendum, în timp ce toate regiunile au deja dreptul constituţional de a negocia direct cu Roma.

“De îndată ce este deschisă problema sumei de bani plătite de regiunile nordice, mă aştept la o reacţie negativă în sudul Italiei”, a afirmat Giovanni Orsina, profesor de istorie la Universitatea Luiss-Guido Carlin din Roma, într-un interviu cu Reuters.