SUA şi aliaţii săi trimit un număr suplimentar de 4.000 de soldaţi pe flancul estic la NATO

În ciuda avertizărilor venite din partea Moscovei, Statele Unite au anunţat că vor staţiona un număr suplimentar de soldaţi în statele baltice şi în Polonia.
Armata SUA descarcă vehicule blindate Stryker într-o staţie de tren în apropiere de baza militară Rukla din Lituania, 4 octombrie 2014. (Captură Foto)
Andrei Popescu
29.10.2015

Statele Unite şi aliaţii lor îşi vor amplifica prezenţa militară în ţările învecinate cu Rusia, desfăşurând în regiune un număr suplimentar de 4.000 de soldaţi.

Citând oficiali americani care au făcut declaraţii în condiţii de anonimat, The Wall Street Journal a făcut acest anunţ într-un raport publicat miercuri.

Pe baza unui nou plan, între 800 şi 1.000 de soldaţi vor fi staţionaţi în fiecare dintre cele patru batalioane ce vor fi trimise în Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania.

Oficialii americani au declarat că măsura urmăreşte să trimită preşedintelui rus Vladimir Putin un mesaj în legătură cu prezenţa forţelor militare occidentale în regiune.

“Nu căutăm lupta, nu încercăm să îl provocăm [pe Putin]”, a declarat un oficial senior al Apărării americane. “Dar încercăm să ne asigurăm că înţelege că suntem implicaţi în Europa, că suntem capabili din punct de vedere militar în Europa şi că vom apăra NATO. Acesta este mesajul.”

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenţia de ştiri TASS, a declarat: “Este aceeaşi apropiere a NATO şi a infrastructurii sale militare de graniţele noastre. Nu este un fenomen nou, este un fenomen despre pericolul căruia noi vorbim de mai mult timp”.

Declaraţia lui Peskov alege să ignore cererile ţărilor NATO aparţinând flancului estic - Ţările Baltice şi Polonia - de suplimentare a efectivelor Alianţei pe teritoriile lor.

Raportul Wall Street Journal a fost publicat după exerciţiile militare desfăşurate de Rusia în regiune, care rămâne volatilă în condiţiile unui acord de pace firav în Ucraina.

Aliaţii Washingtonului, cu excepţia Germaniei, susţin noul plan, a mai declarat ziarul american.

Berlinul, cel mai mare importator de energie din Rusia, a sugerat Washingtonului, în "discuţii private", că plasarea unui număr suplimentar de soldaţi sub comanda NATO în regiunea europeană volatilă ar echivala cu tratarea Moscovei “ca un inamic permanent”.

Berlinul este dornic să evite orice discuţie publică privind creşterea numărului de soldaţi în statele baltice, într-un moment în care rezistă acordul de încetare a focului în estul Ucrainei şi în condiţiile în care relaţiile cu Rusia sunt într-o continuă mişcare, conform Wall Street Journal, care a citat oficiali militari.

De curând Berlinul a anunţat construirea unei noi conducte de gaz, numită Northstream II, pe fundul Mării Baltice, către Germania. Sub conducerea cancelarului Angela Merkel dependenţa Germaniei faţă de importul de energie din Federaţia Rusă a ajuns la cote nemaivăzute.

Conform ambasadorului rus la NATO, Alexander Gruşko, mişcarea SUA şi a aliaţilor săi ar încălca şi mai mult un acord semnat în 1994, care interzice staţionarea permanentă de soldaţi la graniţa rusă. El a adăugat că o astfel de măsură din partea Occidentului ar putea genera anumite situaţii confruntaţionale în sectorul securităţii care ar trebui să aparţină trecutului.

“Din punctul nostru de vedere politic, aceste activităţi militare urmăresc să creeze o nouă Cortină de Fier în Europa”, a mai declarat Gruşko.

Cealaltă parte susţine, totuşi, că acordul din 1994 nu este încălcat din moment ce numărul soldaţilor este mai mic decât o brigadă obişnuită şi că aceştia sunt supuşi unui proces de rotaţie în regiune.

De la anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia în martie 2014 şi izbucnirea conflictului separatist din estul Ucrainei în aprilie 2014, NATO şi-a intensificat prezenţa militară de-a lungul graniţelor Rusiei cu statele Baltice şi în estul Europei şi a desfăşurat o serie de exerciţii militare în Europa, inclusiv testarea sistemului său de apărare antirachetă.

Ministerul rus al Apărării a criticat în repetate rânduri amplificarea prezenţei militare a NATO în imediata sa vecinătate, susţinând că acest proces se derulează sub falsul pretext al comportamentului agresiv al Rusiei.

Estonia a anunţat în luna august că doreşte să se izoleze de Rusia printr-un gard de înalt de 2,5 metri, prevăzut cu sârmă ghimpată, întins pe o lungime de 108 km, pentru a opri inflitrarea aşa numiţilor omuleţi verzi. Lucrările de consolidare tehnică a frontierei dintre Estonia şi Rusia sunt preconizate să înceapă în 2018, iar costurile acestui proiect se ridică la 71 de milioane de euro, conform Agerpres.

Mai mult, la începutul acestei luni, NATO a finalizat planurile pentru o forţă militară de aproximativ 40.000 de soldaţi, dublul numărului actual, şi pentru crearea a două centre de comandă, în Ungaria şi Slovacia, pe lângă celelalte centre similare create recent în România, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia şi Bulgaria. Crearea acestor centre a stârnit furia Rusiei.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor