Străinii cei neinformaţi... Cazanciuc: Raportul care critică legile Justiţiei, făcut "probabil" cu date vechi

Raportul din care reiese că Guvernul şi Parlamentul au făcut modificări legislative de natură să declanşeze masive proteste stradale a fost, probabil, întocmit în baza unor informaţii mai vechi, susţine preşedintele Comisiei Juridice a Senatului, social-democratul Robert Cazanciuc.
Robert Cazanciuc
Robert Cazanciuc (Epoch Times România)

Raportul prin care GRECO arată că România a făcut progrese limitate în materie de luptă anti-corupţie a fost întocmit mai degrabă cu nişte date mai vechi decât ce s-a întâmplat în ultimele dezbateri parlamentare, "suspectează" fostul ministru al Justiţiei Robert Cazanciuc, actualmente membru în comisia Iordache şi preşedinte al Comisiei Juridice a Senatului.

Potrivit ministrului, raportul care arată că România a îndeplinit doar două dintre cele 13 recomandări în materie de Justiţie făcute în 2016 şi, mai mult, Guvernul şi Parlamentul au făcut modificări legislative de natură să declanşeze masive proteste stradale a avut, probabil, în vedere proiecte propuse pentru dezbatere, dar nefinalizate, relatează Agerpres.

"Comisia juridică a transmis informaţii GRECO. Spre exemplu, despre ceea ce era în sarcina Parlamentului în Codul de conduită. Am transmis explicaţii, cred eu, pertinente despre procesul legislativ. Nu ştiu dacă acelea au fost luate în final în considerare, pentru că erau fără niciun fel de dubiu cu privire la procedurile parlamentare urmate în cazul anumitor acte normative de interes public", a declarat senatorul Robert Cazanciuc.

"Un raport GRECO nu se face peste noapte şi bănuiesc că până în momentul de faţă, la momentul la care raportul GRECO a fost finalizat, el a fost dat astăzi publicităţii, nu au avut ultimele date despre procesul din Parlament. Probabil au avut în vedere câteva proiecte de acte normative propuse pentru dezbatere, dar nefinalizate. Probabil de acolo sunt anumite îngrijorări (...). Dacă a fost sau nu a fost un proces transparent - aţi fost cu toţii prezenţi acolo, de dimineaţă până seara, în fiecare zi, dacă discutăm despre legile Justiţiei. Nu se pune problema să nu fi fost consultat cineva care avea ceva de spus. Au fost Asociaţii profesionale, a fost Ministerul Justiţiei, a fost presa prezentă, oricine a avut ceva de spus ca să construiască un act normativ, să îi dea coerenţă, a putut fi prezent la dezbaterile din Parlament", a mai adăugat fostul ministru.

Reamintim că joi, Grupul Statelor împotriva Corupţiei (GRECO), organismul anticorupţie al Consiliului Europei (CoE), a publicat un raport în care arată că autorităţile din România au îndeplinit doar două dintre cele 13 recomandări în materie de Justiţie făcute în 2016 şi, mai mult, au făcut modificări legislative de natură să declanşeze masive proteste stradale.

Potrivit raportului, citat de Digi 24, „modificările legislative grăbite excesiv fără consultare adecvată, făcute fie de Guvern, fie de Parlament, rămân o problemă pentru România, în special atunci când măsurile sunt percepute că subminând eforturile de integritate şi anticorupţie şi că servind anumitor interese. Au fost mai multe asemenea exemple recent, de exemplu privind definirea infracţiunii de abuz în serviciu care a declanşat proteste de stradă masive. În mod similar, în februarie 2017, o lege a amnistiei a fost examinată în Parlament unde au fost propuse amendamente pentru a o extinde şi la infracţiunile asimilate corupţiei”.

În raport se mai arată că principala iniţiativă adoptată în România cu privire la parlamentari este cea a codului de conduită, din octombrie 2017, ce vizează reglementarea cadourilor şi a altor beneficii şi gestionarea conflictelor de interese. Formulările vagi şi normele inconsistente de aplicare fac ca acest cod să nu ofere însă un cadru pe deplin satisfăcător.

De asemenea, GRECO - organismul anticorupţie al Consiliului Europei (CoE) - consideră că România nu a luat încă în considerare în mod potrivit îmbunătăţirea performanţei Agenţiei Naţionale de Integritate în ceea ce priveşte controlul declaraţiilor de avere şi interese ale parlamentarilor, deşi metodele de lucru şi capacitatea de procesare a datelor s-au îmbunătăţit. În acest context, GRECO face apel la îmbunătăţirea punerii în aplicare a deciziilor ANI şi a sancţiunilor pentru incompatibilităţi şi conflicte de interese.

Nu în ultimul rând, GRECO îşi exprimă regretul faţă de absenţa unor măsuri concrete pentru a asigura că numirea şi revocarea persoanelor din cele mai înalte funcţii din cadrul parchetelor să se bazeze pe o procedură transparentă şi criterii obiective, şi subliniază necesitatea ca CSM să joace un rol mai important în această procedură.

Nici Tăriceanu nu este omis din raport, experţii arătând că „preşedintele uneia dintre camere a mers atât de departe până la a emite o declaraţie în octombrie 2016 în care a criticat acţiunile Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a făcut apel către ambele camere să refuze să mai voteze cererile DNA până la sfârşitul legislaturii”.