Simona Niculescu deranjează - chemată la Parchet pentru un dosar aberant din 2011

Imobilul care a stat la baza litigiului (prin bunăvoinţă)
Adrian Sturdza
16.04.2014

Simona Niculescu, care s-a remarcat în ultimul timp prin acţiunile deschise împotriva statului în cazul Pungeşti, cât şi pentru Manifestul de la Băiculeşti, a intrat aparent în colimatorul cuiva.

Niculescu a fost chemată ieri la Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 1 pentru a da cu subsemnatul în cazul unui dosar lăsat să doarmă de prin 2011, ocazia cu care a dat prima declaraţie într-un dosar vechi de 3 ani.

Dosarul în sine merită comentat niţel, pentru că ţine de domeniul absurdului care face legea în România.

Balamucul a început prin 2001, când Simona Niculescu a început să facă demersuri pentru a recupera imobilele familiei sale furate de regimul comunist.

Instanţa i-a dat câştig de cauză printr-o sentinţă civilă cu nr. 1979/16.02.2001 pronunţată de Judecătoria sector 1 Bucureşti. Primăria a făcut apel, dar hotărârea a rămas definitivă din data pronunţării şi irevocabilă din 14/11/2010 în urma perimării apelului formulat de către PMB, instanţa constatând nulitatea actelor de preluare a imobilului familiei bunicilor Simonei Niculescu. Prin hotărâre definitivă obligă Primăria Municipiului Bucureşti şi S.C. Herăstrău Nord să cedeze imobilul Simonei Niculescu în deplină proprietate.

Prin sentinţa civilă nr. 1294/10.09.2010, Tribunalul Municipiului Bucureşti, secţia a III-a civilă obligă Primăria Municipiului Bucureşti să restituie reclamantei în natură imobilul situat în Bucureşti, str. Aviator Teodor Iliescu, nr. 24.

Dar Primăria avea o jenă.

Prin soluţia din 22 martie 2011, Curtea de Apel Bucureşti respingea apelul PMB ca nefondat. A urmat o somaţie pe 9 martie 2011, prin care reclamanta cerea Primăria Capitalei eliberarea deciziei de punere în posesie. Între timp a rămas definitivă şi irevocabilă, Curtea de Casaţie respingând recursul Primăriei.

Administraţia Fondului Imobiliar s-a făcut că plouă, ignorând hotărârea definitivă şi irevocabilă investită cu formulă executorie şi au întreprins tot ce le-a stat în putinţă pentru a şicana proprietarul de drept.

Invitaţii noaptea la secţia de poliţie, "pisici sechestrate abuziv"

Chiriaşii, oameni niţel mai neobişnuiţi, aşa, au recurs la tot felul de stratageme pentru a tergiversa aplicarea sentinţei. S-a mers până într-acolo încât, conform mărturiei Simonei Niculescu, într-o seară, la ora nouă jumătate adjunctul secţiei 1 de Poliţie, în civil, cu doi băieţi după el, a invitat-o pe Simona Niculescu la secţie, pentru a da declaraţii într-o anchetă începută pe motiv că ar fi existat o plângere conform căreia în podul casei ar fi existat o pisică sechestrată abuziv

Cred că genul asta de lucruri s-ar numi intimidare, dar într-o altă ţară, nu la noi.

Au urmat alte şicane, apeluri telefonice de la numere secretizate, chemări la parchet – precum în aprilie 2011 când Simona Niculescu a fost „abordată” telefonic de către un domn ce a pretins că e procurorul Iliescu, care i-a cerut să se prezinte de urgenţă la Parchetul Judecătoriei sectorului 1 pentru a fi audiată, fără a fi înştiinţată despre învinuirile ce i se aduc.

Simona Niculescu a pus până la urmă lacăt pe poarta casei, ba chiar a avut ideea să monteze un cort în propria curte, fapt pentru care "un grup de cetăţeni revoltaţi" a chemat poliţia, care a plecat aşa cum a venit.

Pentru că a fost privată de capacitatea de folosinţă a casei, în decembrie 2010, primăria capitalei a trebuit să achite 35 000 de euro Simonei Niculescu, recunoscând practic în mod direct vina autorităţilor în acest scandalos caz. Pentru plata sumei, Primăria a fost trimisă şi în judecată de către Curtea de Conturi, la o plângere a Simonei Niculescu, în care atrăgea atenţia că cetăţenii Bucureştiului nu ar trebui să fie cei care suportă cheltuielile incompetenţei Primăriei.

Conform Curentul, peste 67 000 de cereri de retrocedare a unor imobile sunt depuse la Primăria Capitalei, dar în ritmul de până acum al soluţionării acestor cereri de către pupilul lui Ion Iliescu, Sorin Oprescu, s-a calculat că ar fi nevoie de aproximativ 170 de ani pentru rezolvarea acestora.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor