Sesizare la CC privind dreptul cetăţenilor de a iniţia referendum legislativ. Ştefan Gligor: Înainte pentru apărarea fiecărui cetăţean

Deşi au constatat că în prezent instituţiile statului se află în serviciul unui grup restrâns de persoane, membrii grupului de iniţiativă pentru referendum legislativ au decis totuşi să se adreseze Curţii Constituţionale pe acest subiect.
Ştefan Gligor, preşedintele grupului de iniţiativă
Ştefan Gligor, preşedintele grupului de iniţiativă (The Epoch Times România)

Membrii grupului de iniţiativă pentru referendumul legislativ de anulare a sistemului electoral mixt, marţi, 3 aprilie, au depus la Curtea Constituţională (CC) a Moldovei o sesizare privind dreptul cetăţenilor la iniţierea referendumurilor legislative. În ajutor le-au venit deputaţii Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), Tudor Deliu, Vadim Pistrinciuc şi Iurie Ţap, ei fiind şi autorii sesizării.

Făcând referire la dreptul poporului de a lua decizii în Republica Moldova şi de a spune ultimul cuvânt în ceea ce ţine de orice reformă fundamentală, membrii grupului de iniţiativă au solicitat Înaltei Curţi să interpreteze normele constituţionale în vederea determinării sensului exact a unui şir de articole care vizează suveranitatea poporului, modul de exprimare al acesteia şi dreptul poporului la referendum.

”Pe lângă faptul că noi am făcut eforturi întru contestarea celor două decizii adoptate de Comisia Electorală Centrală (CEC) în mod abuziv, cu privire la refuzul de a înregistra grupul de iniţiativă nr.1 şi nr.2 şi am depus în aces sens, pe primul grup o cerere de chemare în judecată prin care am solicitat anularea deciziei CEC, iar pe grupul nr.2 vom depune cererea prealabilă săptămâna curentă şi vom merge la fel în judecată, noi am considerat absolul important şi necesar să ne adresăm Curţii Constituţionale din RM cu privire la un şir de elemente extrem de importante pentru democraţia noastră de aici din Moldova”, a declarat directorul de programe în cadrul Centrului de Politici şi Reforme (CPR), Ştefan Gligor, preşedintele grupului de iniţiativă.

În contextul în care acele impedimente şi abuzuri comise de Comisia Electorală Centrală, Comisia Juridică Numiri şi Imunităţi din Parlament le-a redus posibilitatea desfăşurării unui referendum legislativ, precum şi posibilitatea de a iniţia un al treilea grup de iniţiativă, Gligor a menţionat că nu le-a rămas decât să înainteze respectiva sesizare la CC. ”Dacă CC va spune că, având dreptul la revizuirea Constituţiei printr-un referendum republican, poporul RM nu are dreptul la referendum legislativ, nu ne va rămâne decât să constatăm decesul democraţiei în RM”, a punctat directorul de programe CPR Moldova.

Trecând peste faptul că în prezent în Republica Moldova instituţiile statului se află în serviciul unui grup restrâns de persoane şi nicidecum a poporului, trecând peste aşa-zisa independenţă a justiţiei din Moldova şi peste absenţa funcţionalităţii şi respectării Constituţiei de către instituţiile statului, ”nouă nu ne rămâne decât să acţionăm de principiu şi să mergem înainte întru apărarea fiecărui cetăţean”.

Preşedintele grupului de iniţiativă a subliniat că deşi instituţiile statului sunt uzurpate, Comisia Elecotrală Centrală părând a fi mai degrabă o filială a unui partid politic care astăzi controlează practic totul în ţară, acest lucru nu anulează prevederile Constituţiei potrivit cărora poporul este acela care exercită suveranitatea şi adoptă decizii în Republica Moldova, direct sau prin intermediul reprezentanţilor.

”Reprezentanţii noştri ne-au dezamăgit foarte mult. Parlamentarii noştri sunt un exemplu al traseismului şi trădării politice. Aceşti oameni nu ne reprezintă. Această majoritate parlamentară nu avea dreptul să facă reforme fundamentale, nu avea dreptul juridic şi nici dreptul moral şi de bun simţ. Ei au abuzat trei opinii ale Comisiei de la Veneţia. Ei ne-au pus în situaţia să ne fie amânată cu un an de zile asistenţa macro-financiară din partea Uniunii Europene”, a conchis Ştefan Gligor, enumerând câteva dintre nemulţumirile cetăţenilor faţă de actuala guvernare.