Servicii secrete din ţări europene avertizează: Rusia plănuieşte sabotaje în toată Europa

Pe fondul unor noi avertismente ale serviciilor de informaţii, potrivit cărora Rusia pregăteşte "acte violente de sabotaj" care vizează Europa şi statele membre NATO, experţii în securitate au declarat, pentru FRANCE, că au observat deja o creştere semnificativă a ceea ce par a fi operaţiuni secrete de sabotaj rusesc.

Recent, Financial Times a relatat în exclusivitate că serviciile de informaţii din trei ţări europene diferite şi-au avertizat guvernele că agenţii ruşi sunt în plin proces de pregătire a unei serii de atentate cu bombă, incendii şi atacuri asupra infrastructurii pe teritoriul european.

"Evaluăm că riscul actelor de sabotaj controlate de statul [rus] a crescut semnificativ", a declarat Thomas Haldenwang, şeful serviciilor de informaţii interne germane, în cadrul unei conferinţe de securitate în aprilie, menţionând că atacurile ar veni cu "un potenţial ridicat de daune".

Incendii şi sabotaje

NATO este, de asemenea, în stare de alertă, a declarat un oficial guvernamental european de rang înalt pentru ziar, afirmând că serviciile de securitate ale alianţei au adus la masa de discuţii "informaţii clare şi convingătoare despre ticăloşiile ruşilor".

Kremlinul a ironizat aceste afirmaţii, respingându-le ca fiind "nefondate" şi "neserioase".

Dar avertismentele nu sunt atât de uşor de ignorat. Mai ales că acestea au venit pe fondul unei serii de atacuri de sabotaj atât în Europa, cât şi în Statele Unite în ultimele luni, cu presupuse legături cu serviciile de informaţii ruseşti. Iar lista incidentelor continuă să crească.

De exemplu, un depozit londonez care conţinea ajutoare pentru Ucraina a fost distrus într-un incendiu la 21 martie. Apoi, la 15 aprilie, o fabrică americană de obuze de artilerie care trimite o parte din produsele sale în Ucraina a fost cuprinsă de flăcări. Două zile mai târziu, la 17 aprilie, o explozie a zguduit fabrica contractorului britanic în domeniul apărării BAE Systems din Ţara Galilor. Fabrica produce, de asemenea, arme pentru Ucraina.

Iar pe 18 aprilie, un bărbat care are legături cu serviciile de informaţii ruseşti a fost arestat în Polonia după ce a încercat să colecteze informaţii despre securitatea aeroportului Rzeszow din această ţară. În aceeaşi zi, Germania a arestat doi cetăţeni germano-ruşi suspectaţi că plănuiau atacuri de sabotaj în ţară, inclusiv asupra unor instalaţii militare americane.

Ţintind reţeaua feroviară a Europei

Jenny Mathers, specialistă în serviciile de informaţii ruseşti la Universitatea Aberystwyth din Ţara Galilor, a declarat că în ultimul an s-a înregistrat o creştere notabilă a numărului şi intensităţii incidentelor legate de Rusia, adăugând că "probabil asistăm la o accelerare a acestei tendinţe".

Au fost vizate şi reţele de infrastructură mai mari. Luna trecută, autorităţile cehe au acuzat Rusia că a făcut "mii" de încercări de hacking pentru a sabota sistemele feroviare europene şi capacitatea acestora de a transporta arme şi materiale occidentale către Ucraina. Potrivit ministrului Transporturilor din această ţară, campania a început la scurt timp după ce Rusia a lansat invazia la scară largă a Ucrainei în 2022 şi a inclus atacuri asupra sistemelor de semnalizare şi de emitere a biletelor.

Kevin Riehle, expert în informaţii şi securitate la Universitatea Brunel din Londra, a declarat că unul dintre motivele presupusului sabotaj rusesc este faptul că Moscova se consideră deja în război cu Occidentul.

Preşedintele Vladimir Putin a făcut acest lucru destul de clar la 28 martie, când a declarat că orice baze militare occidentale care găzduiesc avioane de luptă F-16 destinate Ucrainei vor fi considerate "ţinte legitime" pentru armata rusă.

Mark Galeotti, director al think tank-ului Mayak Intelligence cu sediul la Londra şi autor al cărţii "Războaiele lui Putin: din Cecenia până în Ucraina", a declarat că, pe măsură ce Occidentul continuă să exercite presiuni asupra Rusiei, "nu ar trebui să fim surprinşi de o ripostă".

Galeotti a adăugat că intensificarea operaţiunilor de sabotaj vine, de asemenea, în contextul în care Ucraina şi-a intensificat atacurile pe teritoriul rusesc şi că acestea pot fi privite ca un fel de răzbunare.

"În ceea ce-l priveşte pe Putin, Ucraina face ce i se spune. Când vede fabrici ruseşti atacate, el vede mâinile CIA, ale NATO", a afirmat el.

Sincronizare perfectă

Daniel Lomas, expert în servicii de informaţii la Universitatea din Nottingham, a declarat că şi momentul în care Rusia a exercitat astfel de presiuni asupra Occidentului este oportun, mai ales pentru că a început să se instaleze o anumită oboseală în ceea ce priveşte războiul - evidentă în pachetul de ajutor întârziat al SUA pentru Ucraina la începutul acestui an. În plus, atacurile ruseşti pe teritoriul european sunt "o oportunitate de a semăna mai multe diviziuni" în Occident, a spus el.

Atacurile au, de asemenea, un scop strategic în Ucraina, în sensul că Rusia încearcă să coordoneze campania mai amplă de sabotaj cu avansarea sa pe teren, în încercarea de a crea un avantaj militar mai mare, a menţionat Mathers.

"Există un impact psihologic [asupra Occidentului], dar şi unul material [asupra Ucrainei]", a spus ea, referindu-se la faptul că majoritatea ţintelor sunt fie depozite de muniţii destinate armatei ucrainene, fie infrastructuri din lanţul de aprovizionare şi livrare, precum reţelele feroviare sau aeroporturile.

Lomas a fost de acord: "Una dintre priorităţile lor cheie este să oprească fluxul de arme către Ucraina".

"La limită"

În timp ce Financial Times a avertizat că atacurile pe care le pregăteşte Rusia vor fi desfăşurate "fără să ţină seama de victimele civile", experţii cu care a discutat FRANCE 24 nu par la fel de îngrijoraţi.

Riehle, de la Universitatea Brunel, a precizat că principalul scop al serviciilor de informaţii ruseşti a fost întotdeauna acela de a "reduce capacitatea adversarilor lor de a purta un război", mai degrabă decât de a aduna victime colaterale.

Acest lucru nu înseamnă că nu există victime, a spus Lomas, şi a subliniat cazul Serghei Skripal din 2018, în Marea Britanie, unde o femeie a murit după ce a fost expusă accidental la agentul neurotoxic pe care Rusia l-a folosit pentru a viza un fost agent dublu.

Galeotti a spus că ruşii par, de asemenea, atenţi să nu depăşească orice linie roşie.

"Faptul că nu ucid oameni şi că nu urmăresc unităţile de infrastructură arată că încă au limite politice, pentru moment. Chiar dacă Putin vorbeşte de un război împotriva Occidentului, în realitate nu doreşte un conflict deschis. Aşa că Rusia foloseşte operaţiuni care sunt chiar sub prag", a spus el.

Şi dacă Rusia doreşte să vizeze ţările NATO fără a declanşa efectiv un răspuns al NATO, atunci nu are altă opţiune decât să îşi folosească serviciile de informaţii pentru a desfăşura operaţiuni de sabotaj, explică Lomas.

Dar pentru a face acest lucru în mod eficient, trebuie să dispună de o reţea mare de agenţi. În săptămânile care au urmat invaziei Rusiei în Ucraina, Europa a dat o lovitură uriaşă acestei reţele prin expulzarea a sute de ofiţeri de informaţii ruşi care operau din ambasadele de pe întregul continent.

Dar intensificarea campaniilor de sabotaj ar putea însemna că serviciile de informaţii ruseşti şi-ar fi revenit după cele mai grave pierderi, a declarat Riehle.

Deocamdată însă, operaţiunile de sabotaj ale Rusiei s-au limitat în mare parte la incendii provocate aici, la tentative de atacuri feroviare acolo şi la cetăţeni cu dublă cetăţenie care au fost arestaţi înainte de a putea provoca pagube reale. Cu alte cuvinte, reţeaua europeană de agenţi ai Rusiei este probabil încă destul de fragilă. Şi acesta este motivul pentru care avertismentele serviciilor de informaţii europene au fost emise acum - cât încă mai este timp să împidice ca Europa să devină din nou un cuib al agenţilor ruşi care ar putea ruina definitiv lanţul de aprovizionare ucrainean.