Rusia: SUA şi Ucraina au obiecţii la propunerea privind plasarea trupelor ONU de menţinere a păcii în Donbas
Washingtonul şi Kievul ezită să ia în considerare propunerea Moscovei privind trimiterea de trupe ONU pentru menţinerea păcii în estul Ucrainei, a declarat ambasadorul rus la Organizaţia Naţiunilor Unite.
Rebel separatist pro-rus în Doneţk, estul Ucrainei. (Getty Images)
Agenţia rusă de ştiri TASS l-a citat luni pe Vasili Nebenzia afirmând că SUA şi Ucraina au declarat în mod oficial Moscovei în Consiliul de Securitate al ONU că nu sunt pregătite să lucreze la proiectul de rezoluţie prezentat de Rusia cu privire la trimiterea de forţe ONU de menţinere a păcii în estul Ucrainei pe motivul că au prea mult obiecţii.
“Ei au declarat că au obiecţii semnificative şi că este posibil ca ucrainenii să aibă o contrapropunere pentru desfăşurarea de trupe de menţinere a păcii în Donbas (estul Ucrainei)”, a precizat ambasadorul rus la ONU.
Reprezentantul special al SUA pentru soluţionarea conflictului din estul Ucrainei declarase, în weekend, că propunerea făcută de Rusia este un “pas înainte”, dar a avertizat că există multe “obstacole” la planul sugerat de Moscova.
“Acum există pe masă mai multe [elemente] cu care să lucrăm”, a adăugat el, pe marginea conferinţei anuale Strategia Europeană de la Ialta, desfăşurată în capitala ucraineană Kiev.
Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a precizat că scopul unei misiuni de menţinere a păcii mandatate de ONU în estul zguduit de război al Ucrainei trebuie să fie acela de a promova pacea şi nu de a cimenta ceea ce el a numit a fi o “ocupaţie rusească” asupra unei părţi din ţara sa.
Poroşenko a adăugat că misiunea ar trebui să includă patrule în întreaga zonă de conflict, inclusiv graniţa dintre Rusia şi zonele controlate de separatişti din regiunile est-ucrainene Doneţk şi Lugansk. Kievul susţine că această graniţă este folosită pentru a livra separatiştilor arme şi personal militar din Rusia.
Preşedintele rus Vladimir Putin a propus în 3 septembrie desfăşurarea trupelor ONU de-a lungul liniei de luptă din estul Ucrainei pentru a ajuta la protejarea observatorilor OSCE prezenţi în regiune pentru a monitoriza situaţia şi a contribui la acţiunile de soluţionare a conflictului dintre separatiştii pro-ruşi şi trupele guvernamentale ale Kievului.
Ulterior, Putin a anunţat că forţele de menţinere a păcii ar putea de asemenea să fie trimise şi în alte zone în care lucrează inspectorii OSCE şi nu doar de-a lungul liniei de contact dintre separatiştii pro-ruşi şi trupele guvernamentale ucrainene.
Dar, Volker a afirmat că mandatul forţei ONU nu ar trebui limitat la protejarea observatorilor OSCE de-a lungul liniei de demarcaţie a conflictului. Propunerea curentă, a afirmat Volker, “va proteja doar observatorii, nu şi populaţia. [Mandatul] nu va oferi acces pentru controlarea graniţei ruso-ucrainene. Există o mulţime de obstacole, o mulţime de probleme în ceea ce priveşte propunerea”.
Conflictul separatist din estul Ucrainei a provocat moartea a peste 10.000 de civili şi luptători de la izbucnirea sa în aprilie 2014. Cu o lună mai devreme, în martie 2014, Rusia a ocupat şi anexat ilegal peninsula ucraineană Crimeea şi a alimentat separatismul în unele părţi estice ale Ucrainei.
În septembrie 2014, guvernul din Kiev şi forţele separatiste pro-ruse au semnat un acord de încetare a focului în capitala belarusă Minsk cu scopul de a pune capăt luptelor, iar în februarie 2015, taberele implicate în conflict au semnat un nou acord, numit Minsk II, sub monitorizarea Rusiei, Germaniei şi Franţei.
Totuşi, de atunci, luptele nu au încetat în totalitate, având loc atacuri sporadice, cele două părţi acuzându-se reciproc de încălcări ale acordului de încetare a focului.
