Rusia pregăteşte trupele pentru exerciţiul militar Zapad cu Belarus

Rusia şi Belarus urmează să desfăşoare în comun exerciţiul militar Zapad 2017, amploarea operaţiunii provoacând nelinişti în rândul observatorilor occidentali. Prezenţa militară masivă a Moscovei a ridicat semne de întrebare dacă suveranitatea Minskului este în pericol.
Soldaţi ruşi
Soldaţi ruşi (Getty Images)

Soldaţii ruşi au început să se strângă de luni în Belarus. Exerciţiul militar Zapad 2017 (Occident 2017) urmează să înceapă în luna septembrie, cu participarea oficială a aproximativ 12.700 de soldaţi ruşi, potrivit Moscovei. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg a mulţumit oficialilor ruşi pentru furnizarea informaţiilor privind trupele, dar a adăugat că exerciţiul va fi totuşi monitorizat îndeaproape.

Exerciţiile militare la care participă peste 13.000 de soldaţi necesită prezenţa observatorilor externi, conform Documentului de la Viena – un acord de securitate semnat între statele participante ale Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), care include Rusia.

Observatorii occidentali se tem că Rusia va depăşi limita stabilită privind numărul de soldaţi ce vor participa la Zapad 2017. Opoziţia din Belarus, care este un aliat al Rusiei, se teme că soldaţii ruşi vor rămâne în ţara lor după terminarea exerciţiului militar, pentru a ocupa de fapt teritoriul.

Comasarea militară a Rusiei în vest îngrijorează vecinii Belarusului – Ucraina, Polonia şi statele Baltice – care s-au aflat sub controlul Moscovei în timpul perioadei sovietice. Ministrul lituanian al Apărării Raimundas Karoblis a precizat că există 100.000 de soldaţi ruşi pe care preşedintele Vladimir Putin doreşte să îi folosească pentru “a testa NATO”.

Acest număr s-ar putea referi la cifra totală a militarilor ruşi în regiune pentru exerciţii militare, a declarat presei Margarete Klein de la Institutul german pentru Probleme Internaţionale şi de Securitate (SWP).

Alexander Golz, expert pe probleme militare ruse, a evidenţiat că exerciţiul Zapad se extinde dincolo de Belarus, în condiţiile în care armata belarusă a anunţat că activităţile se vor desfăşura pe o porţiune de teritoriu care se întinde de la Peninsula Kola din Rusia, în apropiere de Finlanda, până în enclava rusă Kaliningrad din regiunea Baltică. Astfel, soldaţii sunt comasaţi nu doar în Belarus, ci şi în Rusia, a precizat el, adăugând că Moscova a mai adoptat în trecut o atitudine iresponsabilă în ceea ce priveşte raportarea corectă a numărului de soldaţi.

“Rusia a avut o interpretare curioasă a Documentului de la Viena în timpul conflictului din [regiunea est-ucraineană] Donbas”, a declarat Golz, explicând că desfăşurarea soldaţilor ruşi la graniţa Rusiei cu estul Ucrainei a fost raportată ca făcând parte dintr-un exerciţiu militar, astfel încât Kremlinul a pretins că numărul soldaţilor săi prezenţi în regiune nu a depăşit limita prevăzută de Documentul de la Viena.

Potrivit rapoartelor media, Ministerul rus al Apărării a ordonat aproximativ 4.000 de vagoane de tren pentru transportul soldaţilor săi în Belarus – mai multe vagoane decât în exerciţiile militare precedente, cu 1.000 mai multe decât pentru Zapad 2013, a afirmat Alexander Alessin, expert pe probleme privind armata belarusă. Exerciţiul militar Zapad 2017 va fi inclus între limitele acceptabile, a adăugat el, calculând aproximativ 30 de tone de echipament militar pentru fiecare soldat.

Perspectivele suveranităţii Belarusului

Ocuparea Belarusului după exerciţiul Zapad 2017 este improbabilă, a afirmat Alessin, deoarece “ocuparea [de către Rusia] a singurului aliat [al său] va duce la subminarea credinţei în Kremlin, inclusiv în cazul potenţialilor săi parteneri”. De asemenea, această mişcare ar submina credibilitatea preşedintelui belarus Alexander Lukaşenko în ţară şi în străinătate, ceea ce nu este în interesul niciuneia dintre părţi. Alessin a citat refuzul Minsk-ului la cererea Rusiei din 2013 de menţinere a unor baze aeriene în Belarus.

Este improbabil ca Lukaşenko să permită trupelor ruseşti să rămână în ţară după exerciţiul din septembrie, a adăugat Golz. Timp de 20 de ani, preşedintele belarus a primit bani din partea Rusiei şi, prin urmare, a subliniat întotdeauna importanţa strategică pe care o are Belarusul pentru Moscova ca un avanpost.

“În ceea ce priveşte bazele militare ruseşti din Belarus, Lukaşenko a făcut o mişcare de 180 de grade. Şi, interesant, [preşedintele rus Vladimir] Putin a trebuit să accepte acest lucru”.