Rusia: Marea Britanie a aranjat marea provocare a otrăvirii lui Skripal

Otrăvirea spionului rus Serghei Skripal ar fi o provocare prin care Occidentul vrea să-şi justifice în ochii opiniei publice uriaşele cheltuieli militare, a susţinut marţi ministrul rus adjunct de externe Aleksandr Gruşko.
Aleksandr Gruşko, ministrul rus adjunct de externe
Aleksandr Gruşko, ministrul rus adjunct de externe (John Thys/AFP/Getty Images)

Otrăvirea fostului agent dublu rus Serghei Skripal şi a fiicei sale la Salisbury - Marea Britanie - reprezintă o provocare a Occidentului destinată să justifice cheltuielile militare uriaşe ale NATO, a declarat marţi ministrul rus adjunct de externe Aleksandr Gruşko, într-o dezbatere în cadrul clubului internaţional de discuţii Valdai, relatează TASS şi RIA Novosti, preluate de Agerpres.

Potrivit lui Gruşko - fost ambasador al Rusiei pe lângă Alianţa Nord-Atlantică, pentru a putea aloca apărării sume enorme, occidentalii au nevoie de un inamic major, motiv pentru care Marea Britanie a aranjat această mare provocare a otrăvirii lui Skripal, turnând astfel gaz pe foc în campania de rusofobie.

"Suma bugetelor militare ale ţărilor europene membre ale Alianţei este în prezent de aproximativ 270 de miliarde de dolari. Dacă vor reuşi să ajungă la 2% (în septembrie 2014, liderii ţărilor NATO au convenit să-şi aducă bugetele apărării la 2% din PIB în următorii 10 ani), aceasta va ajunge la aproximativ 400 miliarde de dolari. (...) Pentru a realiza aceste planuri, ei (occidentalii) au nevoie de un inamic major. De aceea este evident că această mare provocare a fost aranjată de Marea Britanie tocmai în acest scop - de a turna gaz pe foc în campania de rusofobie", a adăugat fostul reprezentant permanent al Rusiei la NATO.

Reamintim în context că luni, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, declara şi el că guvernul britanic ar fi putut dispune atacul asupra fostului agent dublu Serghei Skripal pentru a distrage atenţia publicului de la problemele pe care le implică ieşirea iminentă a Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Revenind la declaraţiile lui Gruşko, acesta a mai opinat că NATO nu va putea crea insule izolate de linişte. Sistemul de securitate poate fi construit numai cu participarea Rusiei iar securitatea poate fi asigurată numai prin cooperare comună în combaterea noilor ameninţări şi provocări, a susţinut oficialul rus.

"Un sistem puternic de securitate care implică atât respectul pentru interesele legitime, cât şi dorinţa de a răspunde în comun la noi provocări şi ameninţări nu poate fi construit decât cu participarea Rusiei", a precizat Gruşko.

"Vom face tot ceea ce este necesar pentru ca apărarea noastră să fie garantată 100%", a mai precizat ministrul.

Nu în ultimul rând, Gruşko a acuzat că NATO a trecut linia roşie, prin continuarea extinderii prezenţei sale militare spre frontierele ruse şi a apreciat drept absolut nejustificată creşterea prezenţei militare a Alianţei Nord-Atlantice în apropierea graniţei Federaţiei Ruse.

"Securitatea în Europa s-a bazat timp de mulţi ani pe măsuri de descurajare. În relaţiile cu vecinii noştri, care adoptă astăzi cele mai radicale poziţii faţă de Federaţia Rusă, de exemplu statele baltice, nu au existat niciodată dimensiuni militare. Acum, datorită NATO, avem o dimensiune militară (faţă de ţările baltice); a fost alegerea lor, (ei) au trecut linia roşie", a susţinut Gruşko, adăugând că 'orice încercări de a folosi vecinii noştri ca rampă de lansare cu scopul proiecţiei puterii nu va duce la nimic bun'.

De asemenea, ministrul a precizat că Moscova are o serie de probleme serioase în relaţiile cu Estonia, Letonia, Lituania, ţări care nu respectă drepturile omului.

"Este vorba în primul rând de respectarea de către aceste ţări a drepturilor fundamentale ale omului, printre care dreptul la educaţie, dreptul la cetăţenie", a spus el. La ora actuală, aproximativ 600.000 de persoane (rusofone) în Letonia şi Estonia sunt private de cetăţenie numai pentru faptul că vorbesc limba rusă, este un 'anacronism flagrant', a susţinut Aleksandr Gruşko.

Declaraţiile lui Gruşko au fost făcute în contextul în care preşedinţii Lituaniei, Dalia Grybauskaite, Estoniei, Kersti Kaljulaid, şi Letoniei, Raimonds Vejonis urmează să fie primiţi marţi la Casa Albă, intenţionând să ceară preşedintelui american Donald Trump consolidarea apărării americane pe flancul estic al NATO.