Rusia începe construcţia a două centrale nucleare în Iran

Centrala nucleară de la Bushehr, Iran.
Centrala nucleară de la Bushehr, Iran. (Captură Foto)

Teheranul începe lucrările de construcţie la două reactoare nucleare în valoare de 10 miliarde USD la centrala nucleară din Bushehr, a anunţat luni agenţia de ştiri a Republicii Islamice (IRNA), citându-l pe Ali Akbar Salehi, directorul Organizaţiei pentru Energie Atomică a Iranului (OEAI). Activitatea la cele două reactoare “va începe săptămâna viitoare, a precizat website-ul televiziunii de stat, citându-l pe Behrouz Kamalvandi, purtător de cuvânt al OEAI.

Salehi a afirmat că Rusia va începe lucrările la două reactoare nucleare după ce, cu un an în urmă Teheranul a semnat cu Moscova un contract pentru construirea reactoarelor la centrala nucleară din Bushehr, în sudul Iranului, care a fost de asemenea realizată de ruşi. O serie de acorduri semnate între cele două ţări în 2016 prevăd ca numărul total al reactoarelor construite de ruşi în Iran să ajungă la nouă.

Începerea activităţilor de construire a celor două reactoare are loc după un acord controversat încheiat în iulie 2015 între Iran şi marile puteri, care a pus capăt unui deceniu impas privind programul nuclear al Teheranului. Pe baza acordului respectiv, Iranul a acceptat să îşi reducă în mod dramatic programul său nuclear, aparent încetinind procesul de dezvoltare a armelor nucleare. Totuşi, acordul nu limitează dezvoltarea de către Iran a unor instalaţii nucleare civile. Construirea celor două reactoare va fi finanţată de Iran, a declarat anul trecut Serghei Kirienko, directorul companiei nucleare ruse de stat Rosatom.

Iranul plănuieşte să construiască alte 20 de centrale nucleare în viitor, inclusiv patru în Bushehr, pentru a reduce dependenţa sa de petrol şi gaz. Rusia a susţinut Iranul în cei doi ani de negocieri nucleare cu cele şase puteri mondiale.

Cele două ţări s-au aliat recent pentru a-l susţine pe preşedintele sirian Bashar al-Assad în conflictul cu grupurile din opoziţie şi jihadiste – în special Statul Islamic – în războiul sângeros început în 2011. Luna trecută, preşedintele rus Vladimir Putin a micşorat restricţiile asupra companiilor ruse care desfăşoară activităţi la centrele iraniene de îmbogăţire a uraniului, permiţându-le să coopereze la modificarea centrifugelor de la complexul nuclear Fordo şi să sprijine Teheranul să îşi restructureze reactorul cu apă grea din Arak.

Conform prevederilor acordului nuclear din iulie 2015, Teheranul a acceptat să îşi reducă cu două treimi numărul centrifugelor – instalaţii care pot îmbogăţi sau purifica uraniul pentru a-l aduce la un nivel potrivit de a fi folosit în scopuri paşnice dar şi pentru arme nucleare. Companiile ruseşti, ca şi cele din alte ţări, au luat în vizor oportunităţile de afaceri apărute după ridicarea majorităţii sancţiunilor internaţionale aplicate Iranului.

În 13 octombrie, preşedintele american Donald Trump a adoptat o abordare nouă şi dură faţă de Iran, refuzând să certifice faptul că acesta respectă acordul nuclear încheiat de Iran cu SUA şi alte cinci puteri globale - Marea Britanie, Franţa, China, Rusia şi Germania. Prin decizia sa, Trump a oferit Congresului 60 de zile pentru a analiza o eventuală reimpunere a sancţiunilor împotriva Iranului.

După anunţul făcut de Trump, liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a ameninţat că va “rupe în bucăţi” acordul nuclear dacă SUA se retrage din el. Khamenei, cea mai înaltă autoritate a Iranului, a declarat că Teheranul va respecta acordul nuclear cât timp ceilalţi semnatari vor face acest lucru.

Afirmaţiile lui Khamenei, potrivit cărora Iranul este dispus să respecte prevederile acordului, nu oferă asigurări solide, în special după ce serviciile germane de informaţii au declarat recent că Teheranul a încercat să obţină rachete şi tehnologie nucleară – încălcând astfel acordul internaţional parafat cu marile puteri europene. Dezvăluirile făcute de BND acuză Teheranul că anul trecut a încercat de 3 de ori să cumpere astfel de produse. De asemenea, dezvăluirile au fost publicate într-un raport, oficialii germani afirmând că iranienii au folosit companii fictive în China, Turcia şi Emiratele Arabe Unite pentru a ocoli restricţiile.