România Curată: Jiul de Est – un mic paradis natural zdrobit de utilaje

Jiul de Est
Jiul de Est (Facebook/Planeta Petrila)

Apele Române continuă distrugerea unei porţiuni din cursul Jiul de Est, pe raza administrativă a Petroşaniului. Distrugerea include un mic paradis natural: sectorul de Jiu dintre confluenţa cu pârâul Sălătruc şi podul CF din aval, singurul sector cvasinatural al corpului de apă „Jiul de Est – loc. Petrila – cf. Jiu”, atrage atenţia biologul şi activistul Călin Dejeu, într-un articol publicat pe România Curată.

Potrivit lui Dejeu, Apele Române, Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara şi Ministerul Mediului, au ignorat complet distrugerea acestui colţ unic de natură. Chiar dacă l-a amintit într-o scrisoare deschisă „singurul sector cvasinatural al acestui corp de apă”.

"Un paradis natural care a supravieţuit miraculos intensei colonizări şi urbanizări a bazinului carbonifer, începută de pe vremea Imperiului Habsburgic şi amplificată în anii comunismului, nu poate supravieţui intereselor financiare ale Apelor Române.

Am găsit aici un sector de râu cu maluri naturale, acoperite de zăvoi luxuriant, cu insuliţe, cu luncă inundabilă, fără dig, fără drum pe mal. Pe malul drept (vestic) fâşia de zăvoi se continuă pe versant cu pădure naturală (nu mestecănişul caracteristic suprafeţelor reîmpădurite din Depresiunea Petroşani). Totul era animat de râul tumultuos şi explozia vegetală a primăverii", scrie Dejeu în articolul care poate fi citit integral aici

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Societate, cultură