Radiografia momentului: Cine deţine datoria guvernamentală a României [Analiză Ziare.com]
Datoria guvernamentală a României se apropia de 50% din PIB la finalul anului trecut. Statul se află sub media europeană, de 81,7% din PIB, şi sub pragul cerut de instituţiile europene, de 60% din PIB. Totuşi, chiar înainte de jumătatea anului, există deja discuţii despre rata la care se împrumută statul, relatează Ziare.com.
În acest context, site-ul citat analizează una dintre dimensiunile importante ale discuţiei: cine deţine datoria publică a României? De la guverne străine, la bănci din România, datele ajută la plasarea statului într-un tablou complex al economiilor emergente ale lumii.
În funcţie de perioada până la maturitate a obligaţiunilor de stat şi de ratingul acordat instrumentului, titlurile de stat pot ajunge să fie considerate unele dintre cele mai sigure investiţii.
Spre exemplu, în SUA, randamentul certificatelor de tezaur pe zece ani emise de Trezorerie este considerat un indicator pentru direcţia generală a economiei, iar aceste instrumente de datorii sunt folosite ca echivalent de numerar în garantarea anumitor tranzacţii financiare, după cum puncta plastic o analiză.
De asemenea, în afara crizelor economice, dacă împrumutul către un stat este văzut la nivel general ca fiind sigur, atunci dobânda pe care o va încasa o bancă sau o altă instituţie care creditează guvernul va fi mai mică. Dacă investitorii văd o posibilitate ca statul să intre în incapacitate de plată, spre exemplu, atunci se vor aştepta la o primă de risc.
Cu alte cuvinte, o ţară va plăti mai mult pentru un împrumut. La momentul redactării acestui material, randamentul la care sunt tranzacţionate certificatele pe 10 ani ale Trezoreriei americane este de 4,43%. Prin comparaţie, randamentul pentru obligaţiunile româneşti pe 10 ani, tot o valoare de referinţă, este 6,7%, conform unei platforme de profil.
Potrivit Ziare.com, cea mai mare parte a datoriei guvernamentale, 42%, este deţinută de entităţi străine private din afara sectorului bancar, arată cele mai recente date ale Fondului Monetar Internaţional (FMI), care se referă la situaţia de la sfârşitul lui 2023. O zecime din datoria publică era deţinută de ţări străine, fie prin bănci centrale, fie prin împrumuturi. Băncile de pe teritoriul României deţineau 25% din datoria suverană a ţării, în timp ce restul de 23% se împarte între populaţia care cumpără titluri de stat şi companii non-bancare, cum ar fi fondurile de investiţii sau de pensii. Mai multe detalii, aici.
