Puii de balenă "vorbesc" în şoaptă pentru a evita moartea

Puii balenei cu cocoaşă comunică cu mamele lor prin sunete foarte slabe ca să nu fie auziţi de înfricoşătoarele balene ucigaşe.
Balena cu cocoaşă (Megaptera novaeangliae)
Balena cu cocoaşă (Megaptera novaeangliae) (Fredrik Christiansen)

Balena cu cocoaşă (Megaptera novaeangliae) este un animal de dimensiuni foarte mari, cu gabaritul unui autobuz şcolar. Lungimea medie a corpului unui adult variază între 13,5 metri lungime la masculi şi 14,5 metri lungime la femele. Cele mai impunătoare balene cu cocoaşă ating lungimea de 17–18 metri, dar sunt rar întâlnite. Greutatea medie este de 30 tone, iar cea maximă 48 tone. Aceste animale colosale sunt în măsură să se lanseze din apă cu coada puternică, sau pur şi simplu să înoate în jur de 25.000 de kilometri pe an. Balenele cu cocoaşă sunt cunoscute datorită repertorului lor vocal neobişnuit care, probabil, joacă un rol primordial în perioada reproducerii. Deşi femelele pot scoate diverse sunete, numai masculii pot „interpreta” cântece de lungă durată. Fiecare cântec este compus din sunete scoase într-un registru coborât, variind în amplitudine şi frecvenţă şi care durează cca. 10–20 minute. Cântecele se pot repeta timp de câteva ore sau chiar zile. Masculii care escortează femelele cu pui cântă mai des şi mai mult decât restul.

„Micuţii” trăiesc într-o lume diferită. Nou-născuţii au o lungime medie a corpului de 4,5 m şi o greutate între 700 kg şi 2 tone. Mamele îşi alăptează puii până la 10–11 luni, totuşi puiul se poate hrăni de unul singur deja de la vârsta de şase luni. Atunci când puiul este „înţărcat”, el măsoară deja 8–9 metri lungime şi cântăreşte 9 tone. Mamele au grijă de ei până când aceştia împlinesc vârsta de un an, mai rar până la doi ani. Trăiesc într-o lume în care sunt permanent ameninţaţi, mai ales de înfricoşătoarele balene ucigaşe (Orcinus orca). Balenele ucigaşe pot asculta cântecul balenelor cu cocoaşă şi chiar mai mult, emit semnale sonore care călătoresc rapid prin apă şi funcţionează ca un sonar natural, care dezvăluie poziţia şi mărimea prăzii lor. Printre acestea se numără şi micuţii balenei cu cocoaşă.

Un studiu, publicat marţi 25 aprilie a.c. în revista Functional Ecology, a descoperit o strategie pe care mama şi puiul o folosesc pentru a supravieţui în mijlocul oceanului. Puii trebuie să menţină permanent contactul cu mamele lor şi, uneori, cer să fie alăptaţi. Atunci când comunică, o fac în şoaptă pentru a preveni ca prădătorii să-i audă.

„Balenele ucigaşe vânează puii micuţi ai balenei cu cocoaşă în Golful Exmouth, la nord-vest de Australia, astfel că, comunicând în şoaptă sunt dificil de detectat atât de ele cât şi de masculii care doresc să se reproducă cu mamele lor”, a explicat Simone Videsen, primul autor al studiului şi cercetător la Universitatea din Aarhus (Danemarca).

După cum au descoperit cercetătorii din Danemarca şi Australia, puii petrec mult timp odihnindu-se sau hrănindu-se cu laptele matern. Micuţii comunică cu mamele lor folosind mârâituri şi şoapte intime, foarte diferite de cântecul răguşit al masculilor.

Oamenii de ştiinţă au folosit senzori, proiectaţi la Universitatea din St. Andrews, Australia, în scopul de a capta sunetele balenelor. După 48 de ore de la aplicarea senzorilor pe balenele cu cocoaşă printr-o ventuză, aceste dispozitive se desprindeau de animale şi erau colectate de către cercetători.

Sunete prin care micuţul pui de balenă cere să sugă

Datorită acestor dispozitive s-a constatat că cea mai mare parte din comunicarea dintre mamă şi pui avea loc atunci când înotau împreună în apele tulburi ale Golfului Exmouth. „Am auzit, de asemenea, mai multe sunete de frecare, ca atunci când două baloane sunt frecate unul de celălalt, iar noi credem că este o formă prin care puiul îi spune mamei că vrea să sugă”, a spus Videsen.

Potrivit autorilor, studiul pune clar în evidenţă importanţa menţinerii tăcerii în apele în care se reproduc balenele cu cocoaşă dacă dorim să conservăm această specie. „Am descoperit că perechile de mame şi pui sunt, probabil, sensibile la zgomotul produs de ambarcaţiuni. Zgomotul elicelor le-ar putea masca apelurile”.

Supravieţuirea dificilă a puilor de balenă cu cocoaşă

„Noi nu prea ştim nimic despre primele etape ale vieţii unei balene în natură, dar ştim că sunt cruciale pentru supravieţuirea puilor în timpul migraţiei lor lungi către zonele cu hrană”, a explicat Videsen. De aici importanţa pentru conservarea micuţilor acestor animale frumoase.

Balenele cu cocoaşă îşi petrec vara în apele cu hrană abundentă (krill şi peşti mici) din Arctic şi din Antarctica, iar în timpul iernii migrează spre tropice, să se împerecheze şi să îşi nască puii. În timp ce stau în apele tropicale, cum ar fi Golful Exmouth, puii trebuie să câştige cât mai multă greutate posibil înainte de a începe prima lor migraţie către apele polare. În primele luni de viaţă, puii pot creşte până la un metru în fiecare lună.

Surse: Funcţional Ecology: High suckling rates and acoustic crypsis of humpback whale neonates maximise potenţial for mother–calf energy transfer, National Geographic , ABC News, BBC, You Tube

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Știință