Posibil ca Putin să fi cerut ieşirea Iranului din Siria în timpul recentei întâlniri cu Assad

Preşedintele rus Vladimir Putin (dr) dă mâna cu omologul său sirian Bashar al-Assad în timpul întâlnirii lor din Soci, Rusia, în 17 mai 2018.
Preşedintele rus Vladimir Putin (dr) dă mâna cu omologul său sirian Bashar al-Assad în timpul întâlnirii lor din Soci, Rusia, în 17 mai 2018. (Mihail Klimentiev/AFP/Getty Images)

Preşedintele sirian Bashar al-Assad a efectuat în 17 mai o vizită neanunţată în staţiunea rusă Soci pentru a se întâlni cu omologul său Vladimir Putin. Cei doi lideri au discutat despre procesul de relaxare a conflictului din Siria şi, în special, despre reducerea prezenţei forţelor străine în ţara arabă.

Aceasta a fost cea de-a treilea întâlnire în Rusia între Assad şi Putin începând cu 2015 şi prima de când două atacuri aeriene desfăşurate de forţe externe majore împotriva guvernului sirian au amplificat în mod dramatic perspectiva unui război mai amplu. Primul atac a avut loc în 13 aprilie, când o coaliţie condusă de SUA a lansat peste 100 de rachete asupra unor ţinte din Damasc şi în jurul capitalei. A doua agresiune a avut loc în 10 mai, când armata israeliană a lovit zeci de ţinte în interiorul Siriei, fiind considerat cel mai grav incident militar dintre cele două ţări în ultimele decenii, potrivit site-ului de ştiri Zero Hedge.

Fără nicio îndoială că cei doi lideri au avut multe subiecte de discutat după intensificarea acţiunilor militare în Siria de către forţe externe, în special despre ameninţările permanente ale Israelului că va ataca Iranul în cazul în care va continua să îşi consolideze prezenţa militară în ţara arabă.

Recent, premierul israelian Benjamin Netanyahu s-a întâlnit cu Putin la Moscova şi această întâlnire s-a încheiat în timp ce avioane de vânătoare israeliene au început să bombardeze ţinte în interiorul Siriei suspectate că ar găzdui soldaţi iranieni.

Şi, în mod crucial, agenţia siriană de ştiri de stat SANA a confirmat că Putin i-a declarat lui Assad în timpul întâlnirii de la Soci că “forţele armate străine” vor pleca din Siria.

La Soci, preşedintele rus i-a spus omologul său sirian: “Confirmăm că, prin obţinerea de mari victorii şi succese remarcabile de către armata arabă în lupta împotriva terorismului şi prin activarea procesului politic, este necesar ca toate forţele străine să se retragă din teritoriile Republicii Arabe Siriene”.

Afirmaţia lui Putin despre procesul politic se referă la discuţiile încă spinoase din capitala kazahă Astana care implică Rusia, Turcia şi Iranul şi care au fost în mare parte respinse de marea majoritate a rebelilor anti-Assad, în special din cauza rolului Teheranului ca principal garant al acordului.

Din acest motiv, majoritatea organizaţiilor media care au comentat referirea lui Putin la “forţele străine” ar putea fi interpretată ca o aluzie la Iran, un aliat cheie al guvernului preşedintelui sirian Bashar al-Assad. Totuşi, un număr de jurnalişti şi analişti din Orientul Mijlociu consideră că se referă la forţele ocupante americane din nord-estul Siriei, precum şi la armata turcă şi grupurile sale aliate înarmate din fostul district sirian kurd Afrin, şi la zecile de mii de jihadişti străini care continuă să lupte în Siria – mulţi dintre ei fiind susţinuţi de Arabia Saudită şi alţi actori externi.

După cel mai recent atac aerian israelian amplu asupra mai multor localităţi din Siria, Rusia a părut mulţumită să stea pe margine în timp ce forţele siriene şi israeliene au schimbat rachete între ele. Totuşi, Rusia îşi echilibrează cu atenţie interesele din Siria, fiind dornică să evite o amplificare necontrolată a tensiunilor într-o confruntare militară masivă directă.

Deşi un număr de analişti occidentali au interpretat tăcerea relativă a Rusiei în legătură cu cele mai recente lovituri aeriene israeliene ca un semn al slăbirii alianţei dintre Moscova şi Damasc, este poate mai probabil ca Rusia să fie mulţumită de actualele sisteme de apărare aeriană ale Siriei şi pare să vadă cum câmpul de luptă se stabilinizează tot mai mult, în pofida incursiunilor limitate ale forţelor israeliene – prin urmare, de aici şi dorinţa lui Putin de a amplifica aşa-numitul proces de pace.

SANA a declarat că sistemele de apărare ale armatei siriene au doborât zeci de rachete israeliene, împiedicând majoritatea acestora să îşi atingă ţintele. Totuşi, câteva rachete au reuşit să lovească radare şi un depozit de muniţie. În acelaşi timp, interceptările directe de rachete de către sistemele de apărare siriene, aparent surprinse în diverse înregistrări video, indică faptul că Siria încă deţine capabilităţi robuste de intimidare şi apărare.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe