Polul Nord. Pasajul de nord-vest este deschis: undă verde croazierei de lux


Crystal Serenity
Crystal Serenity

Se întâmplă de câţiva ani, cel puţin din 2007. S-a deschis şi în 2016 ceea ce în trecut era numit legendarul "pasaj Nord-Vest", canalul navigabil care leagă Oceanul Atlantic de Oceanul Pacific, de la Golful Baffin la Golful Amundsen spre strâmtoarea Bering.

Ajutat de încălzirea globală şi retragerea ulterioară a gheţii arctice, în luna august, pasajul pentru ambarcaţiuni pe această porţiune între ţinuturile arctice ale arhipelagului canadian este din nou navigabil în timpul verii. Astfel Crystal Serenity, prima navă de croazieră de mare care va parcurge această porţiune în următoarele câteva zile, a părăsit portul Seward, Alaska.

Din imaginile satelitului Landsat de la NASA se vede în mod clar că traseul ales pentru croazieră este fără gheaţă. Călătoria navei de lux - un bilet costă de la 22.000 la 120.000 de mii de dolari pe persoană - a stârnit multe controverse în ultimele luni. Arctica este, de fapt, o zonă foarte sensibilă şi există teama că turismul navele mari pot prezenta riscuri serioase pentru un ecosistem deja în mod serios ameninţat din cauza omului.


Imagini prin satelitul Landsat de la NASA
Imagini prin satelitul Landsat de la NASA

Din Alaska, la New York, în croazieră sfidând Marea Nordului

Un secol mai târziu, noul "Titanic" încearcă din nou să înfrunte apele mărilor nordice. Nava de croazieră de lux Crystal Serenity va naviga din Alaska spre New York.

Pentru a asigura respectarea mediului şi a faunei sălbatice locale, în afară de siguranţa pasagerilor, Crystal va primi la bord o echipă de cercetători, biologi, exploratori care au efectuat mai multe expediţii în Arctica, consideraţi piloţi ai gheţarilor. Nava de lux este însoţită, de asemenea, de un spărgător de gheaţă şi două elicoptere. Vor escorta luxosul transatlantic din Seward, în Golful Alaska, până la New York, prin Marea Beaufort şi fiordurile Baffin, urmând traseul pe care Roald Amundsen l-a trasat la începutul secolului al XX-lea, cu echipajul său. Exploratorului norvegian i-au trebuit trei ani pentru a traversa acest pasaj, iar acest "Titanic" modern o va face în 32 de zile.

"Dacă ceva nu va funcţiona bine, va fi un dezastru", a declarat pentru Guardian, Richard Beneville, primarul din Nome, Alaska, unul dintre oraşele de pe traseul turistic. "Cele mai multe dintre navele care trec pe aici, pot transporta până la 150, 200 de persoane. De data aceasta va fi foarte diferit".

În caz de urgenţă, de fapt, ajutorul poate fi dificil nu numai pe mare, ci şi pe uscat. În micile aşezări de pe coasta mării Nordice, recepţia telefonului este adesea neregulată (pasagerii nu vor putea utiliza telefoanele mobile să nu blocheze reţelele populaţiei Inuit), lipsesc drumurile de comunicare iar zonele prin care Crystal va trece nu sunt în prezent pregătite să accepte un număr mare de persoane: spitalul di Nume, unul dintre centrele cele mai populate din zonă, cu 3.000 de locuitori, are numai optsprezece paturi.

Temerile populaţiei locale sunt justificate, nu numai din cauza reducerii gheţii (din ce în ce mai fragilă şi mai puţin sigură ca platformă pentru pescuit), dar, de asemenea, daunele provocate mediului sunt în continuă creştere, multe cauzate de deversarea în mare a uleiurilor, combustibililor şi materialelor poluante. În 2012, vânătorii din insula San Lorenzo, din apropierea strâmtorii Bering, au găsit foci şi păsări marine cu penele uleioase; cu un an înainte biologii au observat o boală misterioasă care decima focile, în timp ce printre păsări se răspândea holera aviară.