Planul lui Juncker de a vizita Rusia în iunie redeschide dezbaterile privind sancţiunile UE

Juncker va vizita Rusia la jumătatea lunii iunie pentru a transmite, conform unei declaraţii a Comisiei Europene, liderilor moscoviţi perspectiva Uniunii Europene cu privire la starea curentă a relaţiilor UE-Rusia. Lituania şi Letonia au criticat iniţiativa.
Jean Claude Juncker (Pablo Blazquez Dominguez/Getty Images)
Andrei Popescu
02.06.2016

Planul preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, de a se întâlni cu liderul rus Vladimir Putin în luna iunie la Kremlin a reaprins dezbaterile despre legăturile UE cu Moscova, în condiţiile în care blocul ia în considerare reînnoirea sancţiunilor ce le-a aplicat Rusiei.

Diplomaţii din Bruxelles încă se aşteaptă ca blocul european să extindă – cel mai probabil pentru şase luni – sancţiunile împotriva Rusiei în domeniul energiei, finanţelor şi apărării. Aceste sancţiuni au fost introduse după ce Moscova a anexat peninsula ucraineană Crimeea şi s-a implicat în conflictul separatist din estul Ucrainei în 2014, şi urmează să expire în luna iulie a acestui an.

Diplomaţii au declarat însă că intensificarea contactelor la nivel înalt cu Rusia la doi ani după anexarea Crimeei este un semn că blocul european şi-ar putea relaxa politica în cea de-a doua jumătate a anului 2016.

În timp ce câţiva lideri UE, inclusiv cancelarul german Angela Merkel, au vizitat Rusia de când au fost aplicate sancţiunile, va fi prima călătorie a lui Juncker în această ţară în calitate de preşedinte al Comisiei Europene.

Preşedintele rus Vladimir Putin s-a aflat în Atena săptămâna trecută pentru discuţii cu premierul Alexis Tsipras şi preşedintele elen Prokopis Pavlopoulos.

Vizita lui Juncker va avea loc în condiţiile în care Uniunea Europeană încearcă să păstreze unitatea blocului în ceea ce priveşte sancţiunile, care au fost contestate de Ungaria, Grecia şi Italia. Statele Unite insistă că sancţiunile trebuie să rămână în vigoare până când Rusia îşi va respecta în totalitate obligaţiile prevăzute de acordul pentru pacea ucraineană ce a fost semnat anul trecut la Minsk.

Lituania şi Letonia, foste republici sovietice ce sunt acum membre UE şi NATO, sunt foarte îngrijorate de agresivitatea Rusiei şi şi-au manifestat nemulţumirea fără de vizita lui Juncker, conform Reuters.

“O vizită a unui oficial de vârf poartă întotdeauna o valoare simbolică. Nu văd niciun motiv pentru care ar trebui să demonstrăm simbolic Rusiei că dorim un contact”, a declarat pentru Reuters ministrul lituanian de Externe Linas Linkevičius.

Omologul său leton, Edgars Rinkēvičs, a susţinut că Juncker ar trebui să evite să creeze “impresia că relaţiile dintre Rusia şi UE se vor întoarce la normal prin ignorarea evenimentelor din 2014”.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas, a declarat că Juncker “va transmite conducerii ruse ... perspectiva Uniunii Europene cu privire la starea curentă a relaţiilor UE-Rusia”.

Dorinţa pentru dialog

Schinas a reiterat politica UE privind sancţiunile împotriva Rusiei, susţinând că vizita lui Juncker din 16 iunie este ]n contextul acestei politici. Liderii UE urmează să decidă, în cadrul summitului lor din 28-29 iunie, dscă se extind sancţiunile actuale.

“Durata sancţiunilor este în mod clar asociată cu implementarea completă de către Rusia a acordului de la Minsk şi respectarea suveranităţii Ucrainei”, a susţinut Schinas.

El a mai precizat că Juncker şi Putin se vor întâlni în timpul forumului economic din St. Petersburg, refuzând totuşi să menţioneze dacă va avea loc o întâlnire separată, între cei doi. Kremlinul a apreciat vizita lui Juncker dar a declarat că este puţin probabil ca aceasta să schimbe situaţia actuală.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că vizita lui Juncker este un semn că UE este pregătită şi doreşte să dialogheze pentru a se putea ajunge la un consens în privinţa unor chestiuni care încă generează neînţelegeri puternice.

Juncker, fost premier al Luxemburgului, a făcut apel la o “relaţie practică” cu Moscova şi în noiembrie 2015 i-a scris lui Putin sugerându-i o cooperare pe plan comercial între UE şi Uniunea Economică Euroasiatică, care este condusă de Rusia.

Juncker a fost criticat la acea vreme de unele state membre UE. Germania şi Franţa, pe de altă parte, doresc un dialog pentru a evita înrăutăţirea relaţiilor cu Moscova, principalul furnizor de energie al Europei.

S-ar putea ca Moscova să fi oferit statelor UE un mic stimulent pentru uşurarea sancţiunilor când a returnat-o Kievului săptămâna trecută pe pilotul ucrainean Nadia Savcenko, în cadrul unui schimb de prizonieri apreciat de politicienii occidentali.

Un diplomat UE a declarat luni că, deşi acest schimb de prizonieri ar putea ajuta la îmbunătăţirea “atmosferei generale” a relaţiilor cu Europa, s-ar putea ca sancţiunile economice să fie totuşi prelungite cu alte şase luni începând cu luna iulie.

Şefa UE pentru politică externă Federica Mogherini a declarat la începutul lunii trecute că o evaluare mai amplă a politicii blocului faţă de Rusia s-ar putea contura în partea a doua a acestui an.

În plus, Mogherini va prezenta blocului în luna iunie o nouă “Strategie Globală”. Un diplomat UE, care a discutat sub anonimat, a declarat că documentul va numi Rusia drept o “provocare strategică” dar va reitera apelurile pentru o colaborare limitată în zone de interes comun.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor