O vizită pe legendara insulă fantomă Hashima din Japonia (video)

Intrăm, cu ajutorul videoclipului, într-o insulă care a ajuns, în mai puţin de 20 ani, să aibă de la cea mai mare densitate a populaţiei planetei, niciun locuitor.
Insula Hashima, Japonia
Insula Hashima, Japonia (Wikipedia.org)

La câţiva kilometri de portul Nagasaki, în Japonia, se află insula Hashima, care are forma unui vas de război (un alt nume cu care de altfel este cunoscută insula, Gunkanjima). În trecut aici se afla o comunitate minieră înfloritoare, dar acum este complet nelocuită. Ruinele clădirilor în care au trăit şi au lucrat vechii locuitori ai Hashima, dau insulei un aer sumbru şi gri, motiv pentru care niponii au definit-o insulă fantomă.

În anul 1810, în Hashima a fost descoperit, pentru prima dată, cărbune. Mina de cărbune a fost pusă în funcţiune în anul 1870, dar în anul 1890, odată cu achiziţionarea activităţii de către Mitsubishi, zona a început să se dezvolte ca o comunitate prosperă. Mina a rămas deschisă până în 15 ianuarie 1974, dar în 24 aprilie 1974 a părăsit insula ultimul locuitor.

Înconjurată de blocuri imense de beton pentru a se apăra de valuri (aceleaşi care dau această forma de vas de război) Hashima a fost căminul a circa 5.300 de locuitori la sfârşitul anilor '50. În acele timpuri existau spitale, şcoli, zeci de magazine şi chiar şi un salon de pachinko, în care minerii se relaxau după ture dificile în subteran.

Pachinko este un joc mecanic interactiv originar din Japonia, activat cu bile de metal. Iniţial erau aparate pur mecanice, dar acum sunt o combinaţie între un flipper şi jocurile computerizate.

Insula, declarată Patrimoniu Mondial de către UNESCO în 2015, primeşte în fiecare zi zeci de turişti care călătoresc cu bărcile celor patru societăţi care sunt autorizate să intre în zonă. Vizita este limitată la o oră şi în timpul acesteia se pot accesa numai trei zone - observate de la distanţă - unde erau locuinţele minerilor şi familiilor lor.

Clădirile de apartamente numerele 30 şi 31 sunt singurele pe care le pot contempla vizitatorii, numai de afară, în toată imensitatea lor. Se aud doar strigătele păsărilor care zboară deasupra zonei şi sunetul valurilor care se sparg în digul gigantic care înconjoară insula. Este tot ce a rămas din ceea ce odată a fost o comunitate industrială înfloritoare.

Ruinele sediului central, din cărămidă portocalie, sau intrarea la al doilea tunel al minei sunt alte locuri care pot fi văzute în detaliu pe insulă. Din cauza faptului că insula era izolată, în anii 50 şi 60 a existat o cerere mare de produse electronice. La acel moment, Hashima era una dintre zonele din Japonia cu cel mai mare număr de televiziuni şi radiouri.

Hashima este la fel de impresionantă cum a fost descrisă în mass-media din întreaga lume. Recent, insula a revenit în atenţie prin intermediul blogurilor şi reţelelor sociale - în special în Asia - datorită filmului coreean cu acelaşi nume, al cărei protagonistă este. Battleship Island (2017) povesteşte despre una dintre cele mai întunecate episoade din zonă: munca de sclav la care au fost supuşi cetăţenii coreeni în insulă.

Gunkanjima, patrimoniu industrial al Japoniei care lansa unele dintre cele mai puternice branduri de tehnologie din lume, este astăzi o metaforă pentru viitorul unora dintre acele mărci.

Aflată în mijlocul mării, abia accesibilă muritorilor şi cu o atmosferă care taie respiraţia, şi-a câştigat porecla de insula fantomă, aceasta fiind într-adevăr o descriere corectă, după cum spun cei care vizitează zona nelocuită.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Societate, cultură