O broască ţestoasă care luminează! (video)

În apele Insulelor Solomon un grup de oameni de ştiinţă a descoperit şi filmat prima reptilă marină biofluorescentă.

Carapacea broaştei ţestoase Eretmochelys imbricata luminată de lanternă.
Carapacea broaştei ţestoase Eretmochelys imbricata luminată de lanternă. (Captură You Tube)

Pentru prima dată, un grup de oameni de ştiinţă a descoperit o broască ţestoasă fluorescentă: înconjurată de lumina albastră a oceanului, această broască ţestoasă marină din specia caret (numită ştiinţific Eretmochelys imbricata, o specie considerată în pericol critic de dispariţie) a luat la rândul său culori cum ar fi verde, roşu şi galben fluorescent.

Este vorba de prima reptilă care manifestă această proprietate, găsită până la ora actuală printre corali, micile crustacee, cum ar fi copepode şi stomatopoda, şi, de asemenea, printre unii peşti, cum ar fi unele tipuri de rechini şi pisici de mare. Spre deosebire de bioluminiscenţă - capacitatea unui animal de a emite lumină prin reacţii chimice produse de propriul organism sau de bacterii pe care le găzduieşte- biofluorescenţa este o proprietate pasivă: corpul animalului reflectă radiaţia luminoasă - în acest caz de lumină albastră - şi o redă într-o altă lungime de undă, adică sub forma unei culori diferite, cele mai comune fiind verde, roşu şi portocaliu.

Autor al descoperirii este David Gruber, un biolog marin de la City University din New York şi Emerging Explorer de la National Geographic Society.

În luna iulie anul trecut, Gruber se afla cu echipa sa în Insulele Solomon, pentru a studia şi filma chiar acest fenomen de biofluorescenţă la corali şi rechini mici. În timpul unei scufundări de noapte, în timp ce încerca să fie în gardă, pentru a evita crocodilii care frecventează zona, "iată că de nicăieri a apărut această ţestoasă fluorescentă", declară Gruber. "A fost ca o navă spaţială mare apărută brusc: un obiect extraterestru cu pete de culoare verde şi roşu electric răspândite pe cap şi corp", adaugă biologul.

Acesta a reuşit să filmeze broasca ţestoasă cu ajutorul camerei video: singura lumină artificială era o lumină albastră pe aceeaşi lungime de undă cu cea a oceanului din jur. Un filtru galben de pe camera video a permis să pună în evidenţă organismele fluorescente (video complet pe nationalgeographic.com).

Gruber a urmărit broasca pentru un anumit timp, dar "după câteva secunde am lăsat-o să plece deoarece nu am vrut să o deranjez". Reptila a continuat să înoate şi a dispărut în întunericul oceanului.

Descoperirea lasă multe întrebări fără răspuns, întrebări pe care Gruber abia aşteaptă să le analizeze: ţestoasele sunt capabile să perceapă biofluorescenţa? O dobândesc cu alimentele sau sunt în măsură să proceseze compuşi chimici proprii care o fac posibilă? Această capacitate este limitată doar la cele din insulele Solomon sau este extinsă şi în altă parte, sau chiar în alte specii de broaşte ţestoase? Şi în ce scop le poate servi?

"De obicei", explică Alexander Gaos, director al Eastern Pacific Hawksbill Initiative, un proiect pentru conservarea broaştelor ţestoase caret, "biofluorescenţa este folosită pentru a găsi sau a atrage prada, pentru apărare sau ca o formă de comunicare". În acest caz, ar putea ajuta ţestoasele caret să se ascundă în mediu. În mod normal, spune Gaos, carapacea ţestoasei caret se ascunde destul de bine în habitatul său stâncos. Biofluorescenţa îi poate permite să se ascundă chiar şi mai bine în reciful deja locuit de multe alte organisme fluorescente. "Studiez broaştele ţestoase de mult timp şi nu cred că cineva a văzut vreodată aşa ceva", a concluzionat el.

"Studierea broaştelor ţestoase caret va fi dificilă", adaugă Gruber, "deoarece au rămas puţine şi sunt supuse unui sistem de protecţie riguros". Populaţia globală a speciei, de fapt, a scăzut cu 90 % în ultimele decenii.

Nu ne rămâne decât să admirăm frumuseţea acestei broaşte ţestoase fluorescente în videoclipul biologului marin David Gruber.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Știință