Minunata muzică clasică aduce beneficii sănătăţii

Cercetătorii au descoperit că muzica are numeroase beneficii pentru sănătate, în general, de la ameliorarea durerilor fizice, până la îmbunătăţirea memoriei. Muzica poate schimba radical starea de spirit şi poate creşte capacitatea de concentrare, eliberand totodată organismul de efectele nocive ale stresului.
(photos.com)

Atunci când descoperim efecte benefice ale muzicii asupra minţii şi a corpului uman, înţelegem mai bine de ce simţim o stare de linişte interioară. Nu trebuie să ne îndoim de faptul că ascultarea muzicii are efecte benefice asupra creierului, care se traduce şi printr-un joc de multiple senzaţii ale organismului. Ea produce efecte similare cu cele ale ascultării vocii umane; acest lucru se datorează faptului că stimulează în cortexul cerebral aceleaşi zone ca limbajul.

„Muzica este o lege morală. Ea dă suflet universului, dăruieşte aripi minţii, luminează imaginaţia şi învăluie în farmec şi veselie lumea şi tot ce ne înconjoară”, afirma Platon.

În funcţie de muzica pe care o ascultăm, simţim nevoia să râdem, să plângem sau un sentiment de mânie. Ascultarea frecventă a muzicii clasice ne ajută să apreciem mai mult cultura.

Din studiile ştiinţifice rezultă în mod surprinzător că utilizarea muzicii baroce i-ar putea ajuta pe elevi să înveţe 1.000 de cuvinte din dicţionar într-o singură zi, cu o precizie de 85-100 %. Acest lucru nu este singurul beneficiu al muzicii baroce, în afară de îmbunătăţirea performanţelor elevilor, creşte temporar rezultatele testelor de inteligenţă, scade stresul şi anxietatea, având rezultate benefice în tulburările de stres post-traumatic.

Unele studii demonstrează că ascultarea unei sonate de Mozart are efecte benefice asupra persoanelor ce suferă de epilepsie, ameliorând crizele acestora. Alte studii recente au dovedit că ascultarea muzicii baroce de către tineri contribuie la creşterea creativităţii şi reducerea stresului. Acest gen de muzică are mai multe efecte pozitive asupra creierului, determinând celor care o ascultă o concentrare profundă în starea undelor cerebrale alfa. Ascultarea capodoperelor celor mai mari genii ale muzicii clasice stimulează organismul, determinând creierul să producă propria substanţă chimică, ce induce starea de plăcere, cât şi cea de saţietate.

Acest tip de muzică poate fi acesibil tuturor, indiferent de statutul socio-economic sau cultural, şi chiar dacă persoanele au un defect fizic legat de auz. Statul ar trebui să includă în programele de educaţie ascultarea sistematică a muzicii clasice şi să ofere asistenţă auditivă celor cu defecte de auz. De asemenea, un alt beneficiu al celor care ascultă muzică clasică este stimularea amigdalei cerebrale. Acest lucru este crucial în luarea unor decizii mai abstracte, ce determină stimularea creierului de la cele mai vechi, la cele mai noi structuri descoperite. O sesiune zilnică de muzică barocă relaxantă, cum ar fi Handel, Bach sau Vivaldi, ne poate ajuta să atenuăm durerea sau stările extreme de anxietate.

Efectul Mozart este o denumire stiinţifică ce identifică o presupusă intensificare a dezvoltarii creierului care se produce la copiii sub 3 ani dacă ascultă muzica lui Mozart. Totuşi, efectul ar dura doar 15 minute.

„O caracteristică a muzicii lui Mozart este repetarea frecventă a liniei melodice. Astfel sunt eliminate elementele de surpriză care ar putea distrage atenţia ascultătorului de la logica muzicii. Fiecare element melodic este produs într-un mod care confirmă aşteptările ascultătorului”, arată cercetătorii.

O investigaţie efectuată de către Universitatea din Toronto, Canada, afirmă că muzica clasică ne-ar putea ajuta să ne îmbunătăţim somnul, deoarece ne-ar ajuta să adormim mai repede şi să dormim mai mult timp. Acest lucru s-ar datora ritmurilor şi modelelor tonale ale acestui tip de muzică, care creează o stare meditativă a minţii şi unde cerebrale lente.

Ascultaţi muzică bună care vă poate schimba atât în interior cât şi la exterior, putând astfel să ne schimbe viziunea despre viaţă, devenind mai buni şi toleranţi cu cei din jur.

Emil Cioran menţiona: „Dacă nu am fi avut suflet, ni l-ar fi creat muzica”.