Ministerul condus de Carmen Dan, înfrânt în instanţă: "Dacă PSD nu vrea să ne dea salarii corecte, ni le facem singuri"

Peste o sută de mii de angajaţi ai MAI au fost şi sunt ţinuţi cu salarii de funcţie (echivalentul salariului de bază al civililor) sub salariul minim pe economie. Poliţiştii din Ialomiţa au acţionat în instanţă cerând recalcularea şi au câştigat.
Carmen Dan(MAI),
Carmen Dan(MAI), (Florin Chirila/Epoch Times)

Sindicatul Poliţiştilor din România "Diamantul" anunţă câştigarea unui important proces în instanţă, proces care creează un precedent ce ar urma să ducă la recalcularea salariilor de funcţie ale angajaţilor din sistemul de ordine publică şi siguranţă naţională, poliţişti, jandarmi, pompieri, Armată.

Mai exact, pe 13 iulie 2018, SPR "Diamantul" a obţinut prima hotărâre judecătorească prin care un tribunal a obligat un inspectorat de poliţie să recalculeze salariile de funcţie ale poliţiştilor reclamanţi şi să le ridice de la 573 lei la valoarea la 1450 lei, fără alte sporuri şi sume compensatorii incluse în salariul de funcţie.

Despre ce este vorba, mai exact? Salariile (şi respectiv soldele) de funcţie ale angajaţilor MAI sunt echivalentul salariul de bază primit de personalul angajat cu contract de muncă. Remuneraţiile poliţiştilor, jandarmilor, pompierilor din MAI şi militarilor din MApN – în jur de 150,000 oameni - au rămas esenţial îngheţate la nivelul anului 2009 (cu mici cosmetizări) şi se calculează după norme abrogate din 2010, ba chiar şi respinse de Parlament. De exemplu, OG 8/2008 - care stabileşte, pentru poliţişti şi militari, valoarea coeficientului “1.00” la “197,33 lei” - a fost abrogată expres prin Legea 330/2009 şi respinsă ulterior prin Legea 49/2012.

Astfel, în timp ce soldele/salariile de funcţie ale militarilor şi poliţiştilor au rămas îngheţate la valori de circa 500-600 lei, specifice anului 2009, salariul brut minim brut pe ţară s-a mărit de la 600 de lei în anul 2009, la 1900 lei în 2018, deci cu 316%. Pe cale de consecinţă, soldele/salariile de funcţie au coborât în fiecare an, din ce în ce mai mult, sub nivelul salariulului minim garantat pe ţară, a explicat pentru Epoch Times preşedintele de onoare al "Diamantul", Emil Păscuţ, indignat de faptul că, după ce că în serviciul de poliţie sunt 20.000 de poliţişti lipsă, cei existenţi sunt supraîncărcaţi cu sarcini şi au ajuns să aibă salarii mai mici decât colegii lor din poliţia locală.

De ce este important salariul de funcţie care, atenţie, nu este tot una cu cel din fluturaş, care include tot felul de sume compensatorii reprezentând valorile unor sporuri abrogate în 2010? Ei bine, la salariul de funcţie se raportează sporurile. Şi aici intervine o problemă. Pentru că un poliţist are salariul de funcţie azi de 573 lei, calculat în baza a două norme, culmea, abrogate, suţine Păscuţ.

Teoretic, sistemul de salarizare al bugetarilor are la bază principiul importanţei sociale a muncii, în sensul că salarizarea personalului din sectorul bugetar se realizează în raport cu responsabilitatea, complexitatea, riscurile activităţii şi nivelul studiilor. Cu ajutorul acestui principiu, munca s-a ierarhizat pe o scală de la “1.00” la “12.00”. La “1.00” este necalificatul, iar la “12.00” e preşedintele statului. Prim-ministrul are coeficient 11, 5. Miniştrii au coeficient 10,5. Primarul general al Capitalei are coeficient 10.00. Aceştia sunt coeficienţi de multiplicare a coeficientului “1. 00” care este egal cu salariul minim brut pe economie.

"Astăzi, un muncitor necalificat are salariul de bază brut, 1900 lei. Primul ministru are o remuneraţie brută de 21850 lei. Ministrul Carmen Dan şi doamna Lia Olguţa Vasilescu au remuneraţii brute de 19950 lei. Doamna Dăncilă valorează pentru stat şi cetăţeni, cât 11, 5 muncitori necalificaţi. Prin comparaţie, poliţistul are însă salariul de bază (funcţie) brut, 573 lei, şi valorează pentru stat de trei ori mai puţin decât un muncitor necalificat.

"Poliţia, pompierii, jandarmii toţi sunt ţinuţi intenţionat cu salariile astea îngheţate şi ce e mai strigător la cer este că procedura asta de calcul este formată din două norme abrogate încă din 2010. Păi cum e cu statul de drept? În teorie, statul de drept funcţionează pe baza normelor active, în vigoare, nu în temeiul unor norme abrogate. Păi de ce le mai abrogăm, dacă tot pe alea abrogate, le aplicăm?", întreabă retoric Păscuţ.

"Prin acest proces noi am făcut de fapt un demers umilitor pentru poliţişti şi de-a dreptul ruşinos pentru statul român. Noi am cerut instanţei de judecată să aducă salariul de bază al poliţiştilor, la nivelul salariului minim pe ţară valabil în 2017- 1450 lei. E ruşinos pentru toată societatea că am ajuns în situaţia să cerem unei instanţe de judecată, să urce salariul unui poliţist, la nivelul unui muncitor necalificat", adaugă liderul sindical.

Potrivit lui Păscuţ, dacă hotărârea Tribunalului Ialomiţa va rămâne definitivă în recurs, aceasta va însemna 1000 de lei în plus la salariul reclamanţilor şi, în baza considerentelor expuse în Decizia CCR nr. 794/2016 precum şi în baza art. 39 din Legea 153/2017, se poate aplica direct la peste 120.000 de oameni, poliţişti, jandarmi, pompieri, la care se va adăuga şi Armata!