Mesaj din Piaţa Victoriei: "Trăim într-un coşmar neverosimil. E momentul să îi concediem pe impostorii şi infractorii care ne administrează"

Suntem conduşi de cei mai "mici" dintre noi. Mici ca viziune, mici ca nivel moral, mici ca pregătire. Şi faptul că avem astfel de conducători este consecinţa alegerilor sau non-alegerilor noastre, pe care este timpul să le schimbăm dacă ne dorim o altfel de ţară, explică o protestatară.
Protest
Protest (Epoch Times)

În urmă cu aproape 8 luni, pe 31 ianuarie, pe întuneric şi frig, câteva mii de oameni au venit într-un suflet lângă Guvern, mânaţi de indignarea că "noaptea, ca hoţii", cei aflat în fruntea ţării au dat "celebra" OUG 13 prin care Codurile Penale erau mutilate în favoarea corupţilor. Ce a urmat, se ştie. Clocotul indignării a crescut şi sute de mii de oameni au umplut, câteva zile mai târziu, Piaţa Victoriei şi alte Pieţe publice ale ţării. Chiar şi în Teleormanul lui Liviu Dragnea oamenii au ieşit pe străzi.

"Nu vrem să fim o naţie de hoţi!", au strigat românii.

Au trecut luni de atunci şi numărul celor ce ies seară de seară în stradă a tot scăzut odată cu scurgerea timpului. Pe de altă parte însă, asalturile coaliţiei la putere contra Justiţiei s-au înteţit, acuză cei ce continuă să iasă la proteste. Drept dovadă numeroasele tentative de a graţia corupţi, permanentele atacuri la adresa lui Lazăr şi Kovesi şi modificările legilor Justiţiei...

În acest context, una dintre protestatarele ce a ieşit aproape neîntrerupt (şi continuă să iasă) în Piaţa Victoriei, lângă Guvern, le adresează concetăţenilor săi o scrisoare deschisă, pentru a le reaminti că ţara este oglinda noastră, a tuturor, nu doar a politicienilor aflaţi vremelnic în fruntea României. Că timpurile pe care le trăim sunt consecinţa indiferenţei noastre şi a neimplicării în bunul mers al acestei ţări. Iar dacă ne dorim o viaţă curată, demnă şi frumoasă este timpul să fim pe măsura vieţii pe care o dorim.

Redăm scrisoarea protestatarei:

"Mă numesc Monica şi de opt luni ies în piaţa publică să-mi apăr convingerile morale, credinţa în Bine şi Justiţie, dreptul de a trăi într-o societate în care ierarhia valorică e cea firească.

Dacă în iarnă am fost în stradă cu sutele de mii, acum am rămas doar 20-30 de persoane care înţeleg să îşi asume până la capăt responsabilitatea pentru ce se întâmplă cu această ţară. România nu e ceva abstract, ci e după chipul şi asemănarea mentalului colectiv. România suntem noi toţi. Avem pe de-o parte clasa politică (şi mă refer aici la politicienii aflaţi la guvernare) şi susţinătorii lor, iar pe de alta noi, cei care înţelegem că trăim într-un coşmar neverosimil, unde ierarhia valorică e grav răsturnată.

Suntem conduşi de către cei mai mici dintre noi. Mici ca viziune, ca vârstă emoţională, ca moralitate, intelect, pregătire profesională, cultură. Emoţional, sunt bebeluşi. Vor să posede tot ce văd, fără discernământ şi fără pic de autocontrol. Aşa sunt ei. Nu ai ce să le ceri, şi e firesc să nu înţeleagă datoria de onoare de a demisiona când greşesc.

Problema e că au ajuns la butoane, iau hotărâri în numele nostru, iar rezultatul e catastrofal. Distrug totul: justiţia, ecosistemul, cultură, educaţia, economia, sistemul medical, infrastructură şi mai ales moralitatea publică. Ies la iveală tot mai mulţi care spun că e normal să fie aşa. Daea spune că e firesc să facă trafic de influenţă şi să-şi angajeze fiica la Ministerul pe care îl conduce, pentru că e un bun părinte. Nu face diferenţa între binele lui şi cel general. Ăsta e nivelul. Ajunşi în funcţie, singura grijă e să se căpătuiască… Negoiţă declară la fel de senin că aproape toţi au dosare penale şi doar n-or să-şi dea toţi demisiile… Aceşti copii ajunşi în funcţii de răspundere nu pot înţelege care e rolul administraţiei publice; pentru ei e doar o vacă de muls. Orizontul li se limitează la propriul interes - nu au cum să vadă mai departe. Singurul lor scop este acumularea de bunuri materiale fără răspundere penală, prin orice mijloace şi indiferent de consecinţe. Aşa sunt ei structural, irecuperabili.

Aceasta este problema cu care ne confruntăm. Dar este doar problema aparentă. De fapt, adevăratul nostru inamic este neimplicarea alimentată de defetismul mioritic (“oricum n-o să se schimbe nimic”). Nu vom ieşi din această criză decât când vom înţelege că binele general e mai important decât cel personal, că sunt interconectate şi că binele general se reflectă în cel personal. Doar că, deocamdată, otrăviţi de mentalitatea implementată de comunism şi perpetuată de 27 de ani, că nu se poate face nimic împotriva sistemului, românii se poziţionează ca victime şi se închid şi mai mult în bula lor. Numai când vom înţelege suficient de mulţi pentru atingerea masei critice, că lucrurile se pot schimba rapid şi uşor sub presiunea paşnică a maselor, se va încheia povestea aceasta care durează de prea mult timp şi devine din ce în ce mai grotescă.

Găsesc inutil să mai menţionez motivele pentru care protestez, pe de-o parte pentru că le ştim prea bine toţi, iar pe de alta pentru că ar fi necesar un compendiu - în toate domeniile se întâmplă lucruri strigătoare la cer. Să ne concentrăm mai bine către soluţie, nu către problemă.

Am fost acuzaţi (protestatarii din Victoriei) că nu venim cu soluţii, de preferat politice, dar noi ieşim pentru principii, nu pentru a le lua locul actualilor guvernanţi. Înainte să ne apucăm să construim ceva e absolut necesar să facem curăţenie. În condiţiile în care se anunţă dictatura (DNA-ul şi Parchetul General sunt ultimele redute), ar fi chiar amuzant să ne închipuim că prin prezentarea la alegerile de peste 3 ani a unui nou partid se va rezolva ceva.

E clar că noi ca societate am creat problema prin neimplicare civică. Am greşit - să ne fie învăţătură de minte, dar e timpul să reparăm greşeala. E momentul să îi concediem pe impostorii şi infractorii care ne administrează - au dovedit reaua-credinţă şi incompetenţă cu vârf şi îndesat - şi să recuperăm prejudiciul.

Legal, e dificil de acţionat, în condiţiile în care au modificat legislaţia în interes personal şi au acaparat instituţii precum Avocatul Poporului şi Curtea Constituţională, iar şefa DNA şi Procurorul General sunt atacaţi tot mai virulent (şi sunt semne că nu se vor opri aici). Acum câteva luni am făcut o sesizare către Parchet pentru dizolvarea PSD, în conformitate cu Legea partidelor politice, pe motiv de încălcare a Constituţiei. Răspunsul a fost halucinant, dar previzibil într-o ţară care se îndreaptă rapid către dictatură.

Ce ar fi de făcut, în cazul acesta? Se zice că o problemă poate fi rezolvată foarte uşor de la nivelul superior celui în care a fost creată. Protestul paşnic face minuni, dacă ies în stradă suficient de mulţi. Stiu că sunteţi mulţi, v-am văzut în iarnă. Eu vă aştept…", scrie Monica.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Opinii