Merkel către ONU: „Uniunea Europeană poate primi încă 40.000 de imigranţi”
Cancelarul german Angela Merkel a susţinut planurile ONU de a trimite noi imigranţi din Orientul Mijlociu şi Africa în Uniunea Europeană, susţinând că blocul ar mai putea să facă faţă unui număr de 40.000 de noi solicitanţi de azil.
Cancelarul german Angela Merkel. (Getty Images)
Accentuând sloganul său “Wir schaffen das” [Putem să facem acest lucru] de la începutul crizei imigraţiei, când cancelarul german a suspendat Convenţia de la Dublin şi a invitat un număr nelimitat de imigranţi în nordul Europei, Merkel i-a transmis Înaltului Comisar ONU pentru Refugiaţi, Filippo Grandi, că Germania „este pregătită să accepte partea sa”.
Şi, vorbind în numele întregului bloc, Merkel le-a declarat lui Grandi şi directorului general al Organizaţiei Internaţionale pentru Imigraţie (IOM), William Lacy Swing: „Aceasta este o cifră căreia probabil îi poate face faţă o Uniune Europeană cu 500 milioane de locuitori”, notează revista germană Focus.
Înaltul Comisar ONU pentru Refugiaţi a discutat la sfârşitul săptămânii trecute cu Berlinul despre planurile de extindere a unei scheme de doi ani privind relocarea a 22.000 de solicitanţi de azil sirieni (care locuiesc în prezent în Liban, Turcia şi Iordania). Conform acestor planuri, numărul va fi ridicat la 40.000 de solicitanţi de azil relocaţi anual începând cu 2018.
Planurile prevăd de asemenea extinderea numărului de ţări din care vor fi acceptaţi solicitanţii de azil.
Chestiunea acestor aproximativ 40.000 de solicitanţi de azil este separată de controversata schemă, bazată pe cote UE obligatorii, privind relocarea a 160.000 de imigranţi – aflaţi în prezent în Italia şi Grecia – în alte state UE. Dar, începând cu iulie 2017, mai puţin de 25.000 dintre aceşti imigranţi au fost relocaţi.
Opoziţia faţă de schema UE de relocare forţată va respinge probabil apelurile ONU de a accepta şi mai mulţi imigranţi din ţări din Lumea a Treia.
Cei mai vocali opozanţi privind acceptarea a mii de imigranţi neverificaţi, care au invocat motive legate de securitate şi coeziune culturală, sunt statele central-europene care formează Grupul de la Vişegrad.
La începutul acestei luni, ramura executivă nealeasă a Uniunii Europene a acordat Republicii Cehe, Ungariei şi Poloniei o lună pentru a-şi modifica poziţia şi a începe să accepte imigranţi sau vor avea de înfruntat consecinţe legale.
Totuşi, liderii central-europeni rămân sfidători, ministrul polonez de interne afirmând că acceptarea solicitanţilor de azil sirieni va fi „mai negativă” decât sancţiunile UE.
Mariusz Błaszczak a subliniat valul de atacuri teroriste comise de imigranţii primiţi de Merkel în Germania, afirmând: „Nu trebuie să uităm atacurile teroriste care au avut loc în vestul Europei şi cum – în ţările UE mai mari – aceste atacuri sunt acum, din păcate, o realitate”.
Germanii se vor duce la secţiile de votare pentru a alege un nou cancelar în luna septembrie. Un sondaj recent a indicat faptul că partidul lui Merkel – Uniunea Creştin Democrată – se află cu 14% în faţa rivalului său, formaţiunea social democraţilor. Un alt sondaj privind atitudinile germanilor a descoperit că schimbarea climei este cea mai mare temere personală în rândul a aproximativ 71% dintre cetăţenii germani – şi doar apoi urmează temerile legate de imigraţia în masă şi terorism.
