Masacrul pentru organe din China trebuie să înceteze, este concluzia unei conferinţe la Parlamentul European

Experienţa Europei din secolul 20 privind genocidul şi eşecul voinţei politice de a-l stopa încă rezonează astăzi pe continent cu o audiere recentă la Parlamentul European care reflectă recent un anumit tip de barbarie a secolului 21: masacrul din China comunistă în ce priveşte recoltarea de organe pentru transplant de la prizonieri de conştiinţă în viaţă. http://www.unpo.org/article/15404.

"Acest lucru este şocant din punct de vedere moral", a declarat Tunne Kelam, membru al Parlamentului European, după ce a ascultat membrii participanţi la conferinţă vorbind despre acest subiect. "Dacă nu luăm în serios informaţiile despre această practică, devenim complici din punct de vedere moral şi politic".

Audierea din 29 ianuarie de la Parlamentul European a fost găzduită de către Edward McMillan-Scott, vicepreşedinte al Parlamentului şi un partizan ferm al drepturilor omului în China. La audiere au participat opt vorbitori care au discutat diferitele aspecte ale abuzurilor asupra drepturilor omului în ţara comunistă.

Unele dintre cele mai dramatice mărturii au fost înfăţişate de Dr. Enver Tohti, un chirurg uigur care în anii 1990 a participat personal la recoltarea de organe de la prizonierii uiguri, înainte ca aceste tehnici să fie aplicate numărului crescînd de prizonieri Falun Gong în anii 1999 şi 2000. Tohti a mai fost intervievat pe acest subiect înainte, dar apariţia sa la acest seminar a fost prima lui mărturie publică.

În 1995, acesta a efectuat "sub ochiul vigilent al supraveghetorului său... o extragere chirurgicală în direct a ficatului şi a rinichilor unei persoane", potrivit unui raport publicat anul trecut de jurnalistul care a făcut investigaţii, Ethan Gutmann. . http://www.worldaffairsjournal.org/article/bitter-harvest-china’s-‘organ-donation’-nightmare

Gutmann a participat de asemenea la audiere. Acesta a oferit o estimare medie conform căreia, începând din anul 1999, 65.000 de practicanţi Falun Gong au fost ucişi, organele lor fiind extrase şi vândute. Numărul real ar putea fi mult mai mare.

Falun Gong este o populară practică spirituală chineză pe care regimul comunist a început să o persecute din 1999, după ce numărul de practicanţi l-a depăşit pe cel al membrilor Partidului.

Cei din conducerea ţărilor occidentale majore par să găsească neliniştitoare ideea de a se confrunta cu un regim comunist căruia îi creşte zilnic prestigiul internaţional, potrivit lui Gutmann şi a altor vorbitori de la conferinţă.

În lumina unor astfel de abuzuri, Tunne Kelam a acuzat comunitatea internaţională, în general vorbind, de faptul că evită în mod deliberat chestiunea privitoare la Republica Populare Chineză. "În zilele noastre, atunci când nu putem ascunde informaţiile, nu putem pur si simplu să pretindem că nu le-am primit, avem suficiente informaţii pentru a trage o concluzie", a precizat acesta.

Kelam: "Eu nu sunt o unitate statistică, eu sunt o personalitate unică şi pot să fac alegerea mea, chiar dacă acest lucru este riscant, dar este pentru a-ţi salva sufletul, pentru a-ţi salva integritatea, pentru a stabili poziţia ta de cetăţean responsabil".

Eşecul de a acţiona vine din lipsa de curaj, a declarat acesta. Kelam a făcut o comparaţie între abordarea generală care este în vogă acum în ceea ce priveşte China, adică tentativa de a se ocupa de abuzurile drepturilor omului în linişte şi slăbiciunea fostului prim-ministru britanic Neville Chamberlain care se confrunta cu un Hitler în ascensiune.

Kelam a încadrat chestiunea în termeni de responsabilitate morală pentru fiecare individ: "Eu nu sunt o unitate statistică, eu sunt o personalitate unică şi pot să fac alegerea mea, chiar dacă acest lucru este riscant, dar este pentru a-ţi salva sufletul, pentru a-ţi salva integritatea, pentru a stabili poziţia ta de cetăţean responsabil".

Man-Yan Ng, membru al consiliului de conducere al Societăţii Internaţionale pentru Drepturile Omului (SIDO), a declarat că o mare parte din dificultatea de a aborda recoltarea de organe din China, este că acesta este un program de stat. "În alte ţări, în ţările africane sau în alte locuri, există de asemenea recoltare de organe, dar este condusă de "gangsteri", astfel încât se pot face investigaţii. Dar în China este condusă de stat".

Celor doi cercetători proeminenţi pe problema recoltării de organe din China, canadienii David Kilgour, fost membru al parlamentului, şi David Matas, avocat pentru drepturile omului, le-au fost refuzate vizele pentru a efectua investigaţii în China. "Un infractor nu va admite că el este infractorul", a spus Man-Yan Ng. "Deci, în acest caz infractorul este statul şi acest lucru diferenţiază recoltarea de organe din China de cea din toate celelalte ţări. Din acest motiv situaţia este atât de gravă".

Un alt membru al Parlamentului European, Leonidas Donskis, a prezentat un discurs numit "Versiunea alternativă a Chinei contemporane - o ameninţare la adresa drepturilor omului".

Acesta a precizat că, după dovezile despre recoltarea de organe care au apărut în 2006 "a fost o experienţă de conştientizare, iar oamenii au înţeles că ceea ce se întâmpla în China era ceva diabolic, ceva absolut de coşmar".

După aproape şapte ani, în ciuda progresului lent, acesta a simţit că lucrurile au evoluat: "Uite, cu ceva timp în urmă, nu mi-aş fi imaginat o astfel de conferinţă complet reprezentată de miniştri la Parlamentului European", a declarat acesta. "Avem atât de mulţi chinezi dizidenţi aici: avem doctori chinezi, avem avocaţi, oameni de ştiinţă chinezi. Ei vorbesc deschis, ei participă, iar acest lucru este foarte important. Ei sunt speranţa reală".